jumãtãţí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. jumãtãţésc, imperf. 3 sg. jumãtãţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. jumãtãţeáscã … Romanian orthography
emisferă — EMISFÉRĂ, emisfere, s.f. 1. (geom.) Jumătate dintr o sferă. 2. Fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti sau terestre, mărginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, şi de meridianul de referinţă. 3. (anat.; în… … Dicționar Român
emistih — EMISTÍH, emistihuri, s.n. Fiecare dintre cele două jumătăţi ale unui vers (despărţite prin cezură). [var.: hemistíh s.n.] – Din fr. hémistiche, lat. hemistichium. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 EMISTÍH s. (lit.) (înv.) semistih … Dicționar Român
hemicranie — HEMICRANÍE, hemicranii, s.f. Durere a unei jumătăţi a capului, constituind unul dintre simptomele migrenei. – Din fr. hémicrânie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hemicraníe s. f. (sil. cra ), art. hemicranía, g. d. art. hemicraníei;… … Dicționar Român
hemiplegie — HEMIPLEGÍE, hemiplegii, s.f. Paralizie a unei jumătăţi a corpului, datorită lezării unei părţi a căii nervoase motorii. – Din fr. hémiplégie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hemiplegíe s. f. (sil. ple ), art. hemiplegía, g. d. art.… … Dicționar Român
jumătate — JUMĂTÁTE, jumătăţi, s.f. 1. Fiecare dintre cele două părţi egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr un întreg divizat în două părţi aproximativ egale. ♢ Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. ♢ loc.… … Dicționar Român
conduplicat — CONDUPLICÁT, Ă, conduplicaţi, te, adj. (bot.; despre organe) Îndoit în lungime, în două jumătăţi apropiate. – Din fr. condupliqué. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 conduplicát adj. m. (sil. pli ), pl. conduplicáţi; f … Dicționar Român
hemiparestezie — HEMIPARESTEZÍE, hemiparestezii, s.f. (med.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. – Din fr. hémiparesthésie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HEMIPARESTEZÍE s.f. (med.) Parestezie a unei jumătăţi a corpului. [gen. iei. / < fr.… … Dicționar Român
înjumătăţi — ÎNJUMĂTĂŢÍ, înjumătăţesc, vb. IV. tranz. A împărţi, a tăia, a desface etc. în două; a reduce la jumătate, a jumătăţi. ♦ A amesteca pe din două cu altceva, a îndoi cu... – În + jumătate. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNJUMĂTĂŢÍ vb … Dicționar Român
concă — CÓNCĂ s.f. (arhit.) Acoperământ în forma unei jumătăţi de cupolă. – Din fr. conque. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 cóncă s. f., g. d. art. cóncii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CÓNCĂ … Dicționar Român