jucăuş

jucăuş
JUCĂÚŞ, -Ă, jucăuşi, -e, adj. 1. Căruia îi place să se joace. ♦ Căruia îi place să danseze. 2. fig. Care se mişcă repede şi capricios; vioi, neastâmpărat, zglobiu. – Juca + suf. -uş.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

JUCĂÚŞ adj. neastâmpărat, vioi. (Ochi jucăuş; privire jucăuş.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

jucăúş adj. m., pl. jucăúşi; f. sg. jucăúşă, pl. jucăúşe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

JUCĂÚŞ jucăuşă (jucăuşi, jucăuşe) 1) (despre copii) Care se joacă mereu; predispus a se juca în permanenţă. 2) Care este mare amator de dans. 3) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte uşurinţă în mişcări; fără astâmpăr; zglobiu. Privire jucăuşă. /a juca + suf. jucăuşuş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • neastâmpărat — NEASTÂMPĂRÁT, Ă, neastâmpăraţi, te, adj. 1. Care nu se astâmpără sau care nu poate fi astâmpărat; spec. (despre oameni, firea, temperamentul lor) care se agită continuu; agitat, neliniştit. 2. (Despre copii) (Excesiv de) vioi, zglobiu, zburdalnic …   Dicționar Român

  • sburda — sburdá ( d, át), vb. – A se zbengui, a se juca. – var. zburda. Origine necunoscută, probabil expresivă, ca în sbănţui, sbengui, sbrehui etc. Explicaţiile incercate pînă acum nu sînt convingătoare: din sl., cf. pol., ceh. burda pachet, bagaj… …   Dicționar Român

  • giocoso — GIOCÓSO adv. (muz.; ca indicaţie de execuţie) Vesel, cu veselie. [pr.: giocózo] – cuv. it. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  giocóso adv. [pron. it. gio co zo] …   Dicționar Român

  • juca — JUCÁ vb. 1. v. dansa. 2. v. disputa. 3. v. face. 4. a practica. (juca tenis de doi ani.) 5. v. interpreta. 6. v. reprezenta. 7. v. rula. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • jucaş — jucáş, ă, adj. (înv.) jucăuş. Trimis de blaurb, 27.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • jucător — JUCĂTÓR, OÁRE, jucători, oare, s.m. şi f. 1. Persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc. 2. (pop.) Dansator. ♦ (Adjectival) Jucăuş, zglobiu. – Juca + suf. ător. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JUCĂTÓR s.… …   Dicționar Român

  • scherzando — adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Într un tempo însufleţit, vioi şi vesel. [pr.: scherţándo] – cuv. it. Trimis de IoanSoleriu, 21.07.2004. Sursa: DEX 98  scherzándo adv. [ zan pron. ţan ] Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • schitoncuţ — schitoncúţ, ă, adj. (reg.; despre copii şi femei) mititel şi sprinten; vioi, jucăuş. Trimis de blaurb, 29.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • sglobiu — sglobíu ( íe), adj. – 1. Rău, ticălos. – 2. Ştrengar, zbulrdalnic, poznaş. – 3. Vesel, jucăuş, vioi. – var. zglobiu, z(g)lobiv. sl. zglobivŭ (Cihac, II, 342; Şeineanu, Semasiol., 220; Tiktin; cf. Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, p. 245 9, 478 90),… …   Dicționar Român

  • spitz — SPIŢ/ s. m. câine de aport, de rasă germană, cu blană deasă, urechi ascuţite şi coadă stufoasă, vioi şi jucăuş. (< germ. Spitz) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”