- sglobiu
- sglobíu (-íe), adj. – 1. Rău, ticălos. – 2. Ştrengar, zbulrdalnic, poznaş. – 3. Vesel, jucăuş, vioi. – var. zglobiu, z(g)lobiv. sl. zglobivŭ (Cihac, II, 342; Şeineanu, Semasiol., 220; Tiktin; cf. Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, p. 245-9, 478-90), cf. bg. zlobiv "răutăcios", v. pol. zglobiwy "rău". Primul este înv.Trimis de blaurb, 11.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.