sglăvoc

sglăvóc (-ci), s.m. – 1. Moacă, babă (Cottus gobio). – 2. Albăstrea (Centaurea cyanus, Centaurea phrygia). – var. z(g)lăvoc, sglăvoacă. sb. glàvoc, cf. Daničič, III, 183 (Cihac, II, 121; Conev 53), cf. pol. głowacz, ceh. lawouch şi glavă. Legătura sensului al doilea cu rut. gliba "bulgăre de pămînt" (Byhan 341) nu este probabilă.

Trimis de blaurb, 12.12.2008. Sursa: DER