nervozitate — NERVOZITÁTE s.f. Stare de enervare, de încordare nervoasă; iritare, surescitare; p. ext. nerăbdare. ♢ loc. adv. Cu nervozitate = a) în mod nervos, crispat; b) cu nerăbdare, precipitat. – Din fr. nervosité. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
enervare — ENERVÁRE, enervări, s.f. Acţiunea de a (se) enerva şi rezultatul ei; tensiune nervoasă caracterizată prin nelinişte, nerăbdare, agitaţie, iritare, înfuriere. – v. enerva. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ENERVÁRE s. 1. agasare,… … Dicționar Român
iritaţie — IRITÁŢIE, iritaţii, s.f. 1. Stare de enervare, de surescitare nervoasă; iritare. 2. Congestie uşoară sau inflamaţie (dureroasă) a unui organ, a pielii etc. – Din fr. irritation, lat. irritatio. Trimis de gall, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 IRITÁŢIE … Dicționar Român
mânie — MÂNÍE, mânii, s.f. 1. Izbucnire de iritare violentă, dar trecătoare, împotriva cuiva sau a ceva; furie, supărare mare. ♢ loc. adj. Iute (sau grabnic, rău) la mânie = care se înfurie uşor; irascibil. ♦ Necaz, ciudă. 2. (pop.; adesea determinat… … Dicționar Român
strepezi — STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) produce o senzaţie de iritare neplăcută în regiunea dinţilor şi a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [var.: sterpezí, vb. IV] – Probabil lat.… … Dicționar Român
zgândări — ZGÂNDĂRÍ, zgândăresc, vb. IV. tranz. şi refl. A( şi) irita o rană, o bubă etc. rupând o, scărpinând o, râcâind o. ♦ tranz. fig. A aţâţa, a întărâta, a sâcâi; a răscoli, a readuce în memorie lucruri triste. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003 … Dicționar Român
aţâţa — AŢÂŢÁ, aţấţ, vb. I. 1. tranz. A aprinde focul sau a l face să ardă mai bine. 2. tranz. şi refl. (fig.), A (se) întărâta, a (se) asmuţi; a (se) excita. – Din lat. *attitiare (< titio, onis tăciune ). Trimis de RACAI, 03.04.2009. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
bobotire — BOBOTÍRE s. v. congestionare, inflamare, inflamaţie, iritare, obrinteală, obrin tire, obrintit, obrintitură, tumefacţie, tumefiere, umflare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
enervat — ENERVÁT, Ă, enervaţi, te, adj. În stare de iritare; scos din fire; nervos, iritat. – v. enerva. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ENERVÁT adj. 1. agasat, iritat, plictisit, sâcâit, supărat, (livr.) tracasat, (pop.) zădărât. (Om… … Dicționar Român
furie — FÚRIE, furii, s.f. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine; mânie nestăpânită; violenţă. ♢ loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. ♦ fig. (Rar) Dorinţă puternică, patimă, pornire nestăpânită. [acc … Dicționar Român
