- ipostază
- IPOSTÁZĂ, ipostaze, s.f. Stare, situaţie în care se găseşte cineva sau ceva; aspect, înfăţişare, chip. [var.: (înv.) ipostás s.n.] – Din fr. hypostase.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98IPOSTÁZĂ s. 1. v. aspect. 2. v. situaţie. 3. v. împrejurare.Trimis de siveco, 11.12.2007. Sursa: Sinonimeipostáză (situaţie, înfăţişare) s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art. ipostázei; pl. ipostázeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIPOSTÁZ//Ă ipostazăe f. Stare sau situaţie în care se găseşte cineva. [Sil. -po-sta-] /<sl. ipostas, ngr. hypostasisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXIPOSTÁZĂ s.f. 1. (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanţe spirituale (individul – unul, intelectul şi sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. ♦ (În teologia creştină) Fiecare entitate a trinităţii. 2. (gram.) Schimbare a categoriei gramaticale. 3. Stare, situaţie în care se găseşte cineva; aspect, înfăţişare. [var. ipostas s.n. / < fr. hypostase, cf. gr. hypostasis – ţinere].Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DNIPOSTÁZĂ s. f. 1. stare, situaţie în care se găseşte cineva; aspect, înfăţişare. 2. (la Plotin) fiecare dintre treptele ierarhice ale principiului divin. 3. (în teologia creştină) fiecare entitate a trinităţii. (< fr. hypostase)Trimis de raduborza, 11.12.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.