Dicționar Român. 2013.
însuliţa — însuliţá, însuliţéz, vb .I (înv.) a străpunge cu suliţa; a împunge cu suliţa. Trimis de blaurb, 16.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
câmp — CÂMP, câmpuri, s.n. şi (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ♢ Munca… … Dicționar Român
plaur — PLÁUR, plauri, s.m. Vegetaţie acvatică compactă, constituită dintr o acumulare de rădăcini, rizomi de stuf şi diverse elemente organice şi minerale, care formează insule plutitoare la suprafaţa apei; plav. [pr.: pla ur] – cf. p l a v . Trimis de… … Dicționar Român
plavie — PLÁVIE, plavii, s.f. Insuliţă plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacţie şi amestecate cu nămol. ♢ expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [pl … Dicționar Român
plutitor — PLUTITÓR, OÁRE, plutitori, oare, adj., s.n., s.f. 1. adj. Care poate pluti la suprafaţa unui lichid; flotabil. ♢ Pod plutitor = platformă care serveşte la transportul persoanelor sau lucrurilor de la un mal la celălalt al unei ape; bac. Insulă… … Dicționar Român
scrum — SCRUM, (rar) scrumuri, s.n. 1. Materie neagră sau cenuşie care rămâne după arderea completă a unui corp (şi care poate păstra în parte forma obiectului ars). ♢ expr. A se alege scrumul (şi fumul sau şi cenuşa) (de ceva sau de cineva) = a nu mai… … Dicționar Român
suliţă — SÚLIŢĂ, suliţe, s.f. 1. Armă de atac formată dintr o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuţit, folosită mai ales în antichitate şi în evul mediu; lance. ♦ fig. Înţepătură, ironie îndreptată împotriva cuiva. ♦ (Sport) Instrument… … Dicționar Român
