- inspiraţie
- inspiráţie s. f. (sil. -ţi-e), art. inspiráţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. inspiráţiei; pl. inspiráţii, art. inspiráţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 03.08.2006. Sursa: Dicţionar ortograficINSPIRÁŢI//E inspiraţiei f. 1) (în opoziţie cu expiraţie) Fază a respiraţiei constând în introducerea aerului în plămâni; inhalare a aerului în plămâni. 2) Stare psihică ce contribuie în cel mai înalt grad la crearea unor bunuri spirituale; forţă lăuntrică creatoare; avânt. 3) Idee apărută spontan în conştiinţă. [G.-D. inspiraţiei] /<fr. inspiration, lat. inspiratio, inspiraţieonisTrimis de siveco, 03.08.2006. Sursa: NODEXINSPIRÁŢIE s.f. 1. Tragere, inhalare, introducere a aerului în plămâni. 2. (fig.) Facultatea creatoare, spontană a inteligenţei umane. ♦ Avânt, entuziasm, forţă creatoare. 3. (fig.) Gând, idee apărută spontan. [gen. -iei, var. inspiraţiune s.f. / cf. fr. inspiration, lat. inspiratio].Trimis de LauraGellner, 03.08.2006. Sursa: DNINSPIRÁŢIE s. f. 1. inhalare a aerului în plămâni. 2. facultate creatoare, spontană a inteligenţei umane. ♢ avânt, entuziasm, forţă creatoare. 3. (fig.) idee (salvatoare) apărută spontan în conştiinţă. (< fr. inspiration, lat. inspiratio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.