Dicționar Român. 2013.
ireversibil — IREVERSÍBIL, Ă, ireversibili, e, adj. (Despre fenomene, transformări etc.) Care se poate produce numai într un singur sens; care nu poate reveni la starea iniţială; nereversibil. ♦ (fiz.) Ale cărui urme nu mai pot fi înlăturate după revenirea la… … Dicționar Român
pretensionare — PRETENSIONÁRE, pretensionări, s.f. Operaţie prin care se realizează o stare iniţială de întindere sau de comprimare în materialul unei piese, înainte de aplicarea sarcinilor funcţionale. [pr.: si o ] – După engl. pretension. Trimis de oprocopiuc … Dicționar Român
rapel — RAPÉL, rapeluri, s.n. 1. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic în poziţia iniţială, sub acţiunea greutăţii proprii ori a unor forţe elastice. 2. (med.) Revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin,… … Dicționar Român
revaloriza — REVALORIZÁ, revalorizez, vb. I. tranz. A aduce la valoarea iniţială; a ridica cursul oficial al valutei naţionale în raport cu aurul şi cu valutele străine. – Din fr. revaloriser. Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX 98 revalorizá vb … Dicționar Român
reversiv — REVERSÍV, Ă, reversivi, e, adj. Care revine spontan la poziţia sau la starea iniţială după încetarea fenomenului modificator. – Din fr. réversif. Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX 98 reversív adj. m., pl. reversívi; f. sg.… … Dicționar Român
stabilitate — STABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate. ♦ Durabilitate, trăinicie. ♦ Faptul de a şi păstra locul, de a nu fi mişcat din loc; fixitate. ♦ spec. (fiz.) Proprietate a unui corp de a şi menţine… … Dicționar Român
întoarce — ÎNTOÁRCE, întórc, vb. III. I. 1. refl. şi tranz. A se înapoia2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat; a reveni2 sau a face să revină. ♦ tranz. (Despre o stare afectivă sau maladivă) A l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). ♦… … Dicționar Român
deflexiune — DEFLEXIÚNE, deflexiuni, s.f. 1. Abatere a unui curent de fluid din direcţia lui de curgere, cu ajutorul unui deflector. 2. Schimbare a traiectoriei unui fascicul de particule, încărcate electric, care se mişcă în vid sau într un gaz rarefiat, cu… … Dicționar Român
distorsiune — DISTORSIÚNE, distorsiuni, s.f. 1. Abatere (supărătoare) a unei oscilaţii, a unei imagini etc. de la forma iniţială. 2. Răsucire, torsiune convulsivă a unor părţi ale corpului. [pr.: si u ] – Din fr. distorsion, lat. distorsio, onis. Trimis de… … Dicționar Român
familie — FAMÍLIE, familii, s.f. 1. Formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, şi care constă din soţ, soţie şi din descendenţii acestora. ♢ Aer de familie = fizionomie caracteristică, trăsături comune unui grup de persoane înrudite prin sânge. Nume … Dicționar Român
