autoimpunere — AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s.f. Contribuţie bănească pe care o colectivitate o fixează şi o dă de bună voie, în vederea unor lucrări locale de interes obştesc. [Pr: a u ] – Auto1 + impunere (după rus. samooblojenie). Trimis de ana zecheru, 13.09 … Dicționar Român
impozit — IMPÓZIT, impozite, s.n. Plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetăţenii, instituţiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului; dare. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt). Trimis de gall, 13.09.2007.… … Dicționar Român
supraimpunere — SUPRAIMPÚNERE, supraimpuneri, s.f. Fenomen prin care un râu, după ce s a adâncit încet în roci friabile, continuă să se adâncească în roci mai dure, păstrându şi direcţia iniţială. [pr.: pra im ] – Supra + impunere. Trimis de claudia, 13.09.2007 … Dicționar Român
БИР — (молд. дань, подать, налог) 1) Подворная подать с крестьян в феод. Молдавии; известна по источникам с 15 в. 2) Подворный сбор в Молдавии в 16 18 вв. для уплаты дани Турции. 3) Сбор на подарки султану и его приближенным. Лит.: История Молдавии, т … Советская историческая энциклопедия
bir — BIR, biruri, s.n. 1. Impozitul principal perceput în statele feudale româneşti de la ţărani şi meşteşugari; p. gener. (pop.) impozit. ♢ expr. A da bir cu fugiţii = a dispărea, a fugi (în mod laş) dintr un loc. 2. (înv.) Tribut. – Din magh. bér.… … Dicționar Român
contribuţie — CONTRIBÚŢIE, contribuţii, s.f. 1. Parte cu care cineva participă la o acţiune sau la o cheltuială comună; aport. ♦ expr. A pune la contribuţie = a folosi, a solicita capacitatea cuiva sau a ceva la o acţiune. 2. Impozit; bir. [var.: (înv.)… … Dicționar Român
