improbabil

improbabil
IMPROBÁBIL, -Ă, improbabili, -e, adj. Care nu se poate proba, care nu poate fi dovedit, care nu este sigur. ♦ Care are puţine şanse de a se produce, puţin probabil; incert, nesigur. – Din fr. improbable.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Improbabil ≠ probabil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

IMPROBÁBIL adj. v. dubios, incert, îndo-ielnic, nesigur, problematic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

improbábil adj. m. probabil
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMPROBÁBIL improbabilă (improbabili, improbabile) 1) Care nu poate fi probat, dovedit. 2) Care nu are şanse de a se produce; puţin probabil; nesigur; incert. /<fr. improbable
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMPROBÁBIL, -Ă adj. (Rar) Care nu se poate proba; nesigur, puţin probabil. [cf. fr. improbable].
Trimis de LauraGellner, 26.07.2006. Sursa: DN

IMPROBÁBIL, -Ă adj. care nu se poate proba, dovedi. ♢ nesigur; incert. (< fr. improbable)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • improbabilitate — IMPROBABILITÁTE, improbabilităţi, s.f. Caracterul a ceea ce este improbabil. – Din fr. improbabilité. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  improbabilitáte s. f., g. d. art. improbabilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • căciulă — CĂCIÚLĂ, căciuli, s.f. 1. Obiect confecţionat din blană de oaie sau de alt animal şi care serveşte la acoperirea capului. Bună ziua, căciulă (că stăpânu tău n are gură)! se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută. ♢ expr. A şi lua (sau a şi …   Dicționar Român

  • incert — INCÉRT, Ă, incerţi, te, adj. Care nu este cert; nesigur, îndoielnic; schimbător. – Din lat. incertus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Incert ≠ cert, sigur, neîndoielnic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  INCÉRT adj. 1 …   Dicționar Român

  • nesigur — NESÍGUR, Ă, nesiguri, e, adj. 1. Care nu oferă siguranţă, pe care nu se poate conta; incert, îndoielnic. ♦ spec. Lipsit de stabilitate, de rezistenţă. ♦ spec. Primejdios, expus. 2. (Despre oameni) Care este lipsit de convingere, de încredere (în… …   Dicționar Român

  • probabil — PROBÁBIL, Ă, probabili, e, adj. Care se poate produce, întâmpla; care poate fi adevărat. ♢ Timpul probabil = condiţiile meteorologice care se prevăd pentru zilele următoare. ♦ (Adverbial) După câte se pare, după toate probabilităţile; poate. –… …   Dicționar Român

  • până — PẤNĂ conj., prep. a. conj. I. (Introduce propoziţii circumstanţiale de timp). 1. (Stabileşte un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplineşte acţiunea din regentă) Greu le a fost până şi au fă rost de cărţi. 2. (Urmat de …   Dicționar Român

  • rug — RUG1, rugi. s.m. 1. Tulpina (târâtoare) a unor plante. 2. Mur1. 3. Măceş. 4. Compus: rug de munte sau rug de zmeură = zmeur. – lat. rubus. Trimis de nicksson, 16.11.2008. Sursa: DEX 98  RUG2, ruguri. s.n. Grămadă de lemne pe care se ardeau, în… …   Dicționar Român

  • sitar — SITÁR2, sitari, s.m. Meseriaş care face site; vânzător de site. – Sită + suf. ar. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SITÁR1, sitari, s.m. Pasăre călătoare de mărimea unui porumbel, cu ciocul lung, drept şi subţire şi cu pete cafenii,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”