impertinenţă

impertinenţă
IMPERTINÉNŢĂ, impertinenţe, s.f. Obrăznicie; insolenţă, neruşinare. – Din fr. impertinence.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IMPERTINÉNŢĂ s. v. obrăznicie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

impertinénţă s. f., g.-d. art. impertinénţei; (manifestări) pl. impertinénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMPERTINÉNŢ//Ă impertinenţăe f. 1) Caracter impertinent; insolenţă; obrăznicie. 2) Atitudine sau comportare impertinentă; insolenţă; obrăznicie; neobrăzare. /<fr. impertinence
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMPERTINÉNŢĂ s.f. Obrăznicie, necuviinţă, insolenţă. [cf. fr. impertinence, it. impertinenza].
Trimis de LauraGellner, 25.07.2006. Sursa: DN

IMPERTINÉNŢĂ s. f. atitudine, comportare impertinentă; obrăznicie, necuviinţă, insolenţă. (< fr. impertinence)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • insolenţă — INSOLÉNŢĂ, insolenţe, s.f. Obrăznicie, impertinenţă, neruşinare; atitudine, faptă sau vorbă obraznică, necuviincioasă. – Din fr. insolence, lat. insolentia. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INSOLÉNŢĂ s. v. obrăznicie. Trimis de… …   Dicționar Român

  • obrăznicie — OBRĂZNICÍE, obrăznicii, s.f. Atitudine, purtare, vorbă obraznică; necuviinţă, insolenţă, impertinenţă; (cu sens atenuat) neascultare, neastâmpăr. – Obraznic + suf. ie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Obrăznicie ≠ bună cuviinţă… …   Dicționar Român

  • tupeu — TUPÉU, (rar) tupeuri, s.n. Îndrăzneală, cutezanţă care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinenţă. – Din fr. toupet. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TUPÉU s. v. obrăznicie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • măgăreşte — MĂGĂRÉŞTE adv. Ca măgarii (1), în felul măgarilor; fig. cu impertinenţă; stupid. – Măgar + suf. eşte. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  măgăréşte adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MĂGĂRÉŞTE adv. 1) În… …   Dicționar Român

  • măgărie — MĂGĂRÍE, măgării, s.f. Comportare, atitudine, faptă sau vorbă obraznică, impertinentă; obrăznicie. – Măgar + suf. ie. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂGĂRÍE s. v. obrăznicie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  măgăríe …   Dicționar Român

  • neobrăzare — NEOBRĂZÁRE s.f. Vorbă, faptă, atitudine, purtare lipsită de cuviinţă; lipsă de cuviinţă, obrăznicie, neruşinare, impertinenţă. [pr.: ne o ] – cf. n e o b r ă z a t . Trimis de LauraGellner, 08.06.2004. Sursa: DEX 98  NEOBRĂZÁRE s. v. obrăznicie …   Dicționar Român

  • neruşinare — NERUŞINÁRE s.f. Lipsă de ruşine; p. ext. comportare, afirmaţie, faptă lipsită de bună cuviinţă; necuviinţă, impertinenţă, neobrăzare. – Ne + ruşinare. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  NERUŞINÁRE s. 1. v. obrăznicie. 2. v. obscenitate …   Dicționar Român

  • obraz — OBRÁZ, (1) obraji, s.m., (2, 3, 4) obraze, s.n. 1. s.m. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei; pielea care acoperă aceste părţi. ♢ expr. Să ţi fie ruşine obrazului! sau să ţi fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva… …   Dicționar Român

  • sfruntare — SFRUNTÁRE, sfruntări, s.f. (Rar) Acţiunea de a sfrunta şi rezultatul ei; p. ext. neruşinare, obrăznicie, impertinenţă. – v. sfrunta. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SFRUNTÁRE s. 1. provocare, sfidare. (Aruncă cuiva o sfruntare.) 2.… …   Dicționar Român

  • impertinént — adj. m., s. m., pl. impertinénţi; f. sg. impertinéntã, pl. impertinénte …   Romanian orthography

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”