imbecilitate

imbecilitate
IMBECILITÁTE, (2) imbecilităţi, s.f. 1. Deficienţă mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăşi nivelul intelectual al vârstei preşcolare; idioţenie, tâmpenie. 2. Comportare sau vorbă de imbecil sau de om necugetat; prostie, inepţie, neghiobie. – Din fr. imbécilité, lat. imbecilitas, -atis.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IMBECILITÁTE s. 1. v. idioţenie. 2. v. prostie. 3. (concr.) dobitocie, idioţenie, idioţie, inepţie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tâmpenie, (înv.) prostăticie. (A spus o mare imbecilitate.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

imbecilitáte s. f., g.-d. art. imbecilităţii; pl. imbecilităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IMBECILITÁTE f. 1) Stare patologică constând într-o debilitate mintală maximă, provocată de dezvoltarea insuficientă a glandei tiroide şi a creierului; cretinism; idioţie. 2) Faptă sau vorbă de om imbecil; cretinism; idioţie; neghiobie; stupiditate. /<fr. imbécillité, lat. imbecilitas, imbecilitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IMBECILITÁTE s.f. 1. Deficienţă mintală; neghiobie, tâmpenie. 2. Comportare sau vorbă de imbecil, prostie, inepţie, tâmpenie, dobitocie. [cf. fr. imbécillité].
Trimis de LauraGellner, 23.07.2006. Sursa: DN

IMBECILITÁTE s. f. 1. deficienţă mintală; tâmpenie. 2. comportare, vorbire de imbecil; prostie, inepţie. (< fr. imbécillité, lat. imbecillitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Imbecilitate — Im be*cil i*tate, v. t. To weaken, as to the body or the mind; to enfeeble. [R.] A. Wilson. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • imbecilitate — …   Useful english dictionary

  • imbecil — IMBECÍL, Ă, imbecili, e, adj., s.m. şi f. (Adesea prin exagerare) 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) cu capacităţi mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. adj. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din fr. imbécile, lat. imb …   Dicționar Român

  • stupiditate — STUPIDITÁTE, stupidităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi stupid, lipsă de raţiune, prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid. Trimis de stupidul, 08.07.2004. Sursa: DLRC  STUPIDITÁTE, (2) stupidităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi stupid, lipsă de… …   Dicționar Român

  • idioţenie — IDIOŢÉNIE, idioţenii, s.f. 1. Lipsă totală de inteligenţă; p. ext. atitudine, faptă sau vorbă prostească; neghiobie, nerozie, tâmpenie, idioţie (2). 2. Idioţie (1). [pr.: di o ] – idiot + suf. enie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • idioţie — IDIOŢÍE, idioţii, s.f. 1. Debilitate mintală congenitală maximă, caracterizată prin incapacitatea însuşirii vorbirii şi a deprinderilor elementare, nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal, de doi ani; idioţenie (2). 2.… …   Dicționar Român

  • prostie — PROSTÍE, prostii, s.f. 1. Starea celui lipsit de inteligenţă sau de învăţătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 2. Vorbă, faptă sau lucru lipsite de seriozitate, de importanţă; fleac;… …   Dicționar Român

  • dobitocie — DOBITOCÍE, dobitocii, s.f. Atitudine, comportare, faptă, vorbă de om prost sau lipsit de bun simţ. – Dobitoc + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dobitocie ≠ omenie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • imbeciliza — IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. tranz. şi refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. iza. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMBECILIZÁ vb. v. idiotiza. Trimis… …   Dicționar Român

  • imbecilizat — IMBECILIZÁT, Ă, imbecilizaţi, te, adj. Care a fost adus sau care a ajuns în stare de imbecilitate. – v. imbeciliza. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”