hâdoşenie — HÂDOŞÉNIE, hâdoşenii, s.f. Urâţenie mare, sluţenie; hâzenie. ♦ (concr.) Persoană foarte urâtă. – Contaminare între hâd şi hidoşenie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÂDOŞENÍE s. 1. v. urâţenie. 2. v. monstru. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
monstru — MÓNSTRU, monştri, s.m. 1. Fiinţă mitologică cu corpul format din părţi ale unor animale diferite sau din unele părţi de om şi altele de animal. 2. Fiinţă care se naşte cu mari anomalii fizice; pocitanie; fig. om cu mari defecte morale, om josnic … Dicționar Român
pocitanie — POCITÁNIE, pocitanii, s.f. Fiinţă diformă, slută, hidoasă, desfigurată; pocitură, sluţenie, monstru. ♦ Lucru bizar, ciudat; bazaconie, ciudăţenie. – Pocit + suf. anie. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX 98 Pocitanie ≠ mândreţe Trimis… … Dicționar Român
pocitură — POCITÚRĂ, pocituri, s.f. 1. Faptul de a poci sau de a fi pocit; schimonosire, desfigurare, poceală. 2. Pocitanie. – Poci + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX 98 POCITÚRĂ s. 1. v. monstru. 2. hâdoşenie, monstru,… … Dicționar Român
urâţenie — URÂŢÉNIE, (2) urâţenii, s.f. 1. Faptul de a fi urât, starea a ceea ce este urât; urâciune (2). 2. (concr.) Fiinţă urâtă sau obiect urât; ceea ce este urât. – Urât + suf. enie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Urâţenie ≠ frumuseţe… … Dicționar Român
