- handralău
- HANDRALĂU, handralăi, s.m. (depr.) Flăcău care umblă după fete. ♢ expr. (Adverbial) A umbla handralău = a umbla de colo până colo fără nici o treabă; a hoinări. [var.: hăndrălău s.m.] – cf. magh. v á n d o r l ó.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98handralău s. m. (sil. -lău), art. handralăul; pl. handralăi, art. handralăiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHANDRALẮ//U handralăui m. pop. Tânăr care manifestă interes exagerat faţă de fete; hătălău. /cf. ung. vándorlóTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.