hătălău

hătălău: HĂTĂLĂU, hătălăi, s.m. (reg.; peior.) Om, flăcău muieratic; handralău. – et. nec.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

hătălău s. m., art. hătălăul; pl. hătălăi, art. hătălăii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HĂTĂLẮ//U hătălăui m. Tânăr care manifestă interes deosebit faţă de fete; handralău. /Orig. nec.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

hatalău — hatalắu (hatalắi), s.m. – (Mold.) Flăcău care face curte, june prim, crai. – var. hătălău. Origine incertă. După Drăganu, Dacor., V, 366, din mag. hátaló călăreţ . Pare der. expresiv, cu suf. lău, cf. handrălău, sdrăngălău; caz în care prima… … Dicționar Român
handralău — HANDRALĂU, handralăi, s.m. (depr.) Flăcău care umblă după fete. ♢ expr. (Adverbial) A umbla handralău = a umbla de colo până colo fără nici o treabă; a hoinări. [var.: hăndrălău s.m.] – cf. magh. v á n d o r l ó. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
hatalm — HATÁLM s. v. amendă, penalitate, penalizare. Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: Sinonime HATÁLM n. (în Moldova medievală) Amendă pentru încălcarea legilor funciare. /<ung. hatalom Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: NODEX hatálm,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias