hatalău

hatalău: hatalắu (hatalắi), s.m. – (Mold.) Flăcău care face curte, june prim, crai. – var. hătălău. Origine incertă. După Drăganu, Dacor., V, 366, din mag. hátaló "călăreţ". Pare der. expresiv, cu suf. -lău, cf. handrălău, sdrăngălău; caz în care prima parte a cuvîntului ar putea fi pusă în legătură cu mag. hatalom "forţă", cf. hatalm.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

hătălău — HĂTĂLĂU, hătălăi, s.m. (reg.; peior.) Om, flăcău muieratic; handralău. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hătălău s. m., art. hătălăul; pl. hătălăi, art. hătălăii … Dicționar Român
handralău — HANDRALĂU, handralăi, s.m. (depr.) Flăcău care umblă după fete. ♢ expr. (Adverbial) A umbla handralău = a umbla de colo până colo fără nici o treabă; a hoinări. [var.: hăndrălău s.m.] – cf. magh. v á n d o r l ó. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
hatalm — HATÁLM s. v. amendă, penalitate, penalizare. Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: Sinonime HATÁLM n. (în Moldova medievală) Amendă pentru încălcarea legilor funciare. /<ung. hatalom Trimis de siveco, 24.10.2008. Sursa: NODEX hatálm,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias