- graţios
- GRAŢIÓS, -OÁSĂ, graţioşi, -oase, adj. 1. Plin de graţie (1), de gingăşie, de farmec. 2. (înv.) Binevoitor, prietenos. [pr.: -ţi-os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. cf. fr. g r a c i e u x.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Graţios ≠ dizgraţios, grosolan, necioplit, vulgarTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeGRAŢIÓS adj. 1. v. delicat. 2. elegant, mlădios, mlădiu, suplu, zvelt, (rar) mlădiat. (Un mers graţios.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegraţiós adj. m. (sil. -ţi-os), pl. graţióşi; f. sg. graţioásă, pl. graţioáseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGRAŢIÓS1 adv. Cu graţie. /<fr. gratieux, lat. gratiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGRAŢI//ÓS2 graţiosoásă (graţiosóşi, graţiosoáse) 1) Care are (multă) graţie; plin de graţie. 2) Care manifestă bunăvoinţă; binevoitor. [Sil. -ţi-os] /<fr. gratieux, lat. gratiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGRAŢIÓS, -OÁSĂ adj. Plin de graţie, gingaş, fin, drăgălaş; elegant. // s.n. Categorie estetică vizând în mod special măiestria şi ingeniozitatea execuţiei în toate domeniile artei, uşurinţa şi mai ales naturaleţea ei. [pron. -ţi-os. / < lat. gratiosus, cf. it. gracioso, fr. gracieux].Trimis de LauraGellner, 20.04.2005. Sursa: DNGRAŢIÓS, -OÁSĂ adj. plin de graţie. (< lat. gratiosus, it. grazioso)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.