gonire

gonire
GONÍRE, goniri, s.f. Faptul de a (se) goni; alungare. – v. goni.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GONÍRE s. 1. v. hăituire. 2. v. izgonire. 3. v. sur-ghiunire. 4. v. montă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

goníre s. f., g.-d. art. gonírii; pl. goníri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

  • haită — HÁITĂ, haite, s.f. 1. Grup de câini, de lupi etc. care umblă împreună (după pradă). ♦ fig. Bandă (de răufăcători). 2. (înv.) Vânătoare (cu gonaci şi câini); goană. 3. (reg.) Căţea (rea); p. ext. câine (rău). ♦ Epitet dat unei femei rele sau… …   Dicționar Român

  • hăituire — HĂITUÍRE s. 1. bătaie, goană, gonire, hăituială, scornire, stârnire, (pop.) zgornire. (hăituire vânătului din bârlog.) 2. v. fugărire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • izgonire — IZGONÍRE s.f. Acţiunea de a izgoni şi rezultatul ei; alungare. – v. izgoni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IZGONÍRE s. 1. alungare, gonire. (izgonire cuiva de acasă.) 2. v. surghiunire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • montare — MONTÁRE1, montări, s.f. Acţiunea de a monta1 şi rezultatul ei. – v. monta1. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MONTÁRE2 montări, s.f. Montă (1). – v. monta2. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Montare ≠ dezasambl …   Dicționar Român

  • montă — MÓNTĂ, monte, s.f. 1. Împreunare a două animale de sex opus în vederea reproducţiei; montare2. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. – Din fr. monte. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÓNTĂ s. (biol.) goană, gonire,… …   Dicționar Român

  • relegare — RELEGÁRE, relegări, s.f. (înv.) Acţiunea de a relega şi rezultatul ei. – v. relega. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RELEGÁRE s. v. alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscri ere, surghiunire. Trimis de… …   Dicționar Român

  • relegaţie — RELEGÁŢIE, relegaţii, s.f. (înv.) Relegare. [var.: relegaţiúne s.f.] – Din fr. relégation. Trimis de LauraGellner, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  RELEGÁŢIE s. v. alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscri ere, surghiunire.… …   Dicționar Român

  • surghiunire — SURGHIUNÍRE, surghiuniri, s.f. Acţiunea de a surghiuni şi rezultatul ei; exil, deportare, pribegie, surghiun. – v. surghiuni. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SURGHIUNÍRE s. (jur.) 1. alungare, exilare, gonire, izgonire, ostracizare,… …   Dicționar Român

  • sărit — SĂRÍT1 s.n. Acţiunea de a sări; săritură. – v. sări. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SĂRÍT2, Ă, săriţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. (fam.) Smintit, ţicnit, aiurit, nebun. 2. (În expr.) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”