- gleznă
- GLÉZNĂ, glezne, s.f. 1. Parte a membrului inferior care cuprinde porţiunea articulaţiei tibiei cu tarsul. ♦ Proeminenţă osoasă formată în această regiune. ♦ Parte mai subţire a gambei, situată deasupra articulaţiei tibiei cu tarsul. 2. Parte a piciorului unor animale cuprinsă între fluier şi chişiţă. – Din sl. glezinŭ, glezna.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GLÉZNĂ s. (anat.) (pop.) oul-piciorului.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimegléznă s. f., g.-d. art. gléznei; pl. glézneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGLÉZN//Ă gleznăe f. 1) (la om) Parte a piciorului care cuprinde porţiunea articulaţiei tibiei cu tarsul. 2) Proeminenţă osoasă formată în această parte a piciorului. 3) Parte mai subţire a gambei, situată deasupra articulaţiei tibiei cu tarsul. 4) (la unele animale) Porţiune a membrului cuprinsă între fluier şi chişiţă. [G.-D. gleznei] /<sl. glezinu, gleznaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgléznă (glézne), s.f. – Parte a piciorului care cuprinde articulaţia tibiei cu tarsul. – Mr. gleznă. sl. glezĭnŭ (Miklosich, Lexicon, 129; Cihac, II, 121; Conev 89; Iordan, Dift., 258), cf. sb., cr. gležanĭ, slov. gležen, pol. glozna, rus. glezna. Cuvînt comun (ALR, I, 59).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.