- tibia
- TÍBIA, tibii, s.f. Os lung şi gros al piciorului, situat între genunchi şi gleznă, lângă peroneu, cu care formează scheletul gambei. [pr.: -bi-a] – Din fr., lat. tibia.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TÍBIA s. (anat.) fluier, (pop.) ţurloi, (prin Bucov.) boldan.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetibía s. f. (sil. -bi-a), g.-d. art. tibíei; pl. tibíi, art. tibíile (sil. -bi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTÍBI//A tibiai f. anat. Os gros şi lung, situat între gleznă şi genunchi, formând împreună cu peroneul scheletul gambei. [G.-D. tibiei; Sil. -bi-a] /<fr., lat. tibiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTÍBIA s.f. (anat.) Os lung şi gros situat între genunchi şi gleznă, care împreună cu peroneul formează scheletul gambei. [pron. -bi-a. / < fr., lat. tibia].Trimis de LauraGellner, 08.06.2007. Sursa: DNTÍBIA s. f. 1. os lung şi gros, între genunchi şi gleznă, care împreună cu peroneul formează scheletul gambei. 2. articol (5) al piciorului la insecte, între femur şi tars; al cincilea segment al membrelor păianjenilor. (< fr., lat. tibia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.