abataj

abataj
abatáj s. n. 1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi. 2. doborâre a arborilor în exploatările forestiere. 3. sacrificare a animalelor, la abator. 4. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj (1). (< fr. abattage)
Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN

ABATÁJ, abataje, s.n. 1. Operaţie de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ; p. ext. loc unde se execută această operaţie. 2. Operaţie de doborâre a arborilor (În exploatările forestiere). 3. Tăiere, sacrificare a vitelor la abator. ♦ Ansamblu de operaţii făcute la abator de la introducerea animalelor în sala de tăiere până la tranşarea cărnii. 4. Operaţie de înclinare a unei nave mici în vederea reparării, curăţirii etc. – Din fr. abattage.
Trimis de ana_zecheru, 09.07.2002. Sursa: DEX '98

ABATÁJ s. (prin Transilv.) ort. (abatajul unei mine.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

abatáj s. n., pl. abatáje
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ABATÁJ abataje f. 1) Extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ. Lucrări de abataj. 2) Loc într-o mină unde se execută această operaţie. 3) Tăiere şi doborâre a copacilor în exploatările forestiere. 4) Sacrificare a animalelor la abator. 5) Aplecare a unei nave pe o parte pentru a fi reparată; carenaj. /<fr. abattage
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ABATÁJ s.n. 1. Tăiere şi extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ; (p. ext.) loc unde se face această operaţie. 2. Doborâre a arborilor. 3. Ucidere a vitelor la abator. 4. Înclinare pe o parte a unei nave spre a putea fi reparată; carenaj. [pl. -je. / < fr. abattage].
Trimis de LauraGellner, 02.12.2004. Sursa: DN

abataj s.n. sg. stomac (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006)
Trimis de CristinaDianaN, 22.06.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • abatáj — s. n., pl. abatáje …   Romanian orthography

  • frontal — FRONTÁL, Ă, frontali, e, adj., s.n. 1. adj. Care ţine de regiunea frunţii. ♦ (Substantivat, n.; rar) Parte proeminentă a unui obiect. 2. adj. Din faţă, aşezat în faţă. ♢ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în… …   Dicționar Român

  • picon — PICÓN, picoane, s.n. Parte a ciocanului de abataj constituită dintr o bară cilindrică de oţel cu vârful ascuţit sau lat, care serveşte la ruperea sau la dislocarea rocilor de minereu; p. gener. ciocan de abataj. – Din it. piccone. Trimis de… …   Dicționar Român

  • preabataj — PREABATÁJ, preabataje, s.n. Galerie subterană într o mină, executată în vederea începerii abatajului. [pr.: pre a ] – Pre1 + abataj. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98  preabatáj s. n. (sil. pre a ), pl. preabatáje Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • ort — ORT1, orţi, s.m. (înv. şi pop.) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr un leu vechi (sau dintr un taler). ♢ Ortul starostesc (sau vătăşesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Ţara Românească) plătită unui staroste… …   Dicționar Român

  • carenaj — CARENÁJ, carenaje, s.n. 1. Faptul de a carena. 2. Îmbrăcăminte de tablă sau de placaj aplicată pe un corp pentru a i micşora rezistenţa aerodinamică relativă faţă de un fluid. – Din fr. carénage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • crampă — CRÁMPĂ, crampe, s.f. 1. Contracţie involuntară, prelungită şi dureroasă a unui muşchi sau a unui grup muscular; colică. ♢ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebraţului şi a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La… …   Dicționar Român

  • pic — PIC1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. s.n. 1 …   Dicționar Român

  • pichamăr — PICHÁMĂR, pichamere, s.n. (min.) Ciocan de abataj; pic2. – Din germ. Pickhammer. Trimis de cata, 24.03.2004. Sursa: DEX 98  PICHÁMĂR s. v. picon. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pichámăr s. n …   Dicționar Român

  • prust — prust1 s.n. (reg.) lemn care ţine deschisă gura matiţei năvodului. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR  prust2 s.n. (reg.) perete de cărbune la care se lucrează în abataj cu ciocanul de abataj; faţa locului de muncă într o mină de cărbuni.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”