furcuţă

furcuţă
FURCÚŢĂ, furcuţe, s.f. 1. Diminutiv al lui furcă; furchiţă. 2. (reg.) Furculiţă (1). 3. Partea cornoasă a copitei la cal, de forma unei piramide culcate cu vârful înainte, care se află în porţiunea posterioară a tălpii şi care are rolul de a proteja ţesuturile vii şi de a amortiza şocurile. – Furcă + suf. -uţă.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FURCÚŢĂ s. v. furculiţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

furcúţă s. f., g.-d. art. furcúţei; pl. furcúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • furculiţă — FURCULÍŢĂ, furculiţe, s.f. 1. Obiect (de metal) alcătuit dintr un mâner şi doi până la patru dinţi, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură; furcuţă (2). ♢ loc. adj. În furculiţă (sau în furculiţe) = (despre barbă) cu părţile laterale mai… …   Dicționar Român

  • Luftangriffe auf Ploiești — B 24 Liberator Bomber im Tiefflug über Ploiești, August 1943 Die Luftangriffe auf Ploiești der alliierten Mächte im Zweiten Weltkrieg fanden zwischen dem 13. Juli 1941 und dem 19. August 1944 statt. Im Umland der rumänischen Stadt Ploiești… …   Deutsch Wikipedia

  • ceatal — CEATÁL s.n. Porţiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluenţa fluvială. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ceatál s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CEATÁL n. Porţiune de uscat… …   Dicționar Român

  • furchiţă — FURCHÍŢĂ, furchiţe, s.f. (pop., rar) Furcuţă (1). – Furcă + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  furchíţă s. f., g. d. art. furchíţei; pl. furchíţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţiona …   Dicționar Român

  • furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… …   Dicționar Român

  • geamăn — GEÁMĂN, Ă, gemeni, e, adj. 1. (Despre fiinţe; adesea substantivat) Care a fost născut odată cu altă fiinţă şi de către aceeaşi mamă sau femelă. ♦ (pop.; substantivat, m.pl.art.) Constelaţie care aparţine Căii Laptelui, formată din două stele… …   Dicționar Român

  • maia — MAIÁ s.f. Ferment; drojdie; p.ext. plămădeală. ♢ expr. A prinde maia = a prinde puteri, a se înviora. [pr.: ma ia] – Din tc. maya. Trimis de claudia, 10.05.2008. Sursa: DEX 98  MAIÁ s. 1. v. aluat. 2. v. drojdie …   Dicționar Român

  • rândunea — RÂNDUNEÁ, rândunele, s.f. Rândunică. – lat. *hirundinella. Trimis de claudia, 28.10.2008. Sursa: DEX 98  RÂNDUNEÁ s. 1. v. rândunică. 2. rândunea maritimă mică (Sterna sandvicensis) v. pescăruş. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”