geamăn

geamăn
GEÁMĂN, -Ă, gemeni, -e, adj. 1. (Despre fiinţe; adesea substantivat) Care a fost născut odată cu altă fiinţă şi de către aceeaşi mamă sau femelă. ♦ (pop.; substantivat, m.pl.art.) Constelaţie care aparţine Căii-Laptelui, formată din două stele principale (numite Castor şi Polux) şi un număr de stele mai puţin strălucitoare. ♦ (Despre plante) Care are două tulpini crescute din aceeaşi rădăcină; (despre fructe) crescute lipite câte două. 2. (anat.; în sintagma) Muşchii gemeni = muşchii, dispuşi pereche, ai gambei. [var.: (rar) gémen, -ă adj.] – lat. geminus.
Trimis de gall, 01.03.2009. Sursa: DEX '98

geámăn adj. m., pl. gémeni; f. sg. geámănă, pl. gémene
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GEÁMĂN geámănă (gémeni, gémene) 1) (despre fiinţe) Care a fost născut în acelaşi timp cu altul (sau cu alţii) de o mamă. 2) (despre tulpini) Care a crescut împreună cu o altă tulpină din aceeaşi rădăcină. 3) (despre plante) Care are o asemenea tulpină. 4) (despre fructe) Care a crescut lipit de alt fruct. /<lat. geminus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

geamắn (geámănă), adj. – Care a fost născut odată cu altă fiinţă de către aceeaşi mamă. – Mr. geamin. lat. gĕmĭnus (Puşcariu 704; Candrea-Dens., 722; REW 3723; DAR), cf. it. gemino, fr. (jumeau), sp. (gemelo), port. gémeo. Uz general (ALR, II, 210). – Der. gemănar, s.m. (geamăn); gemănare, s.f. (furcuţă; la car, furculiţă: răspîntie; înv., deget copitat); gemănăriţă, s.f. (orhidee, Orchis papilionacea); îngemăna, vb. (a cupla, a uni; a bifurca, a ramifica), ce ar putea proveni şi direct din lat. ingĕmĭnāre "a repeta" (Puşcariu 849; Candrea-Dens., 725; DAR); gemăna, vb. (a cupla), este cuvînt rar, cam îndoielnic, care apare numai la Candrea-Dens., 724; der din lat. gĕmĭnāre; înge(mă)nat, adj. (cuplat; bifurcat; crăpat); îngemănărat, adj. (bifurcat), încrucişare a lui îngemănat cu gemănare; gearmăn (var. ghermăn), s.n. (Trans., cumpăna puţului).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • gemănar — GEMĂNÁR, gemănari, s.m. (Rar) Frate geamăn. – Din geamăn + suf. ar. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • gemănare — GEMĂNÁRE, gemănări, s.f. Furculiţă (2). – Din geamăn + suf. are. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  GEMĂNÁRE s.f. (La car) Furculiţă (2). – De la geamăn. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GEMĂNÁRE s. v. furculiţă …   Dicționar Român

  • gemănariţă — GEMĂNÁRIŢĂ, gemănariţe, s.f. (bot.) Bujorel (2) (Orchis papilionacea). – Geamăn + suf. ariţă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GEMĂNÁRIŢĂ s. v. bujorel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  GEMĂNÁRIŢĂ s. v. poroi …   Dicționar Român

  • Yeoman — Pour les homonymes, voir Yeoman, une localité du comté de Carroll dans l Indiana aux États Unis. Un yeoman à la Tour de Londres. Un yeoman est, l Angleterre médiévale, un paysan propriétaire de la terre qu il cultive. Étymologiquement, le mot …   Wikipédia en Français

  • Румынский язык — РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК. Один из романских языков (см.), к рый в разговорной и литературной формах является языком населения современного государства Румынии, гл. обр. «старого королевства» (Regatul Veche) и отдельных пунктов на Балканском полуострове: в… …   Литературная энциклопедия

  • bigeminism — bigeminísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BIGEMINÍSM s.n. (med.) Tulburare a ritmului inimii, caracterizată prin apariţia unei sistole mai reduse după fiecare sistolă normală. [< fr. bigéminisme, lat. bis –… …   Dicționar Român

  • cearcăn — CEÁRCĂN, cearcăne, s.n. 1. Cerc vânăt în jurul ochilor la un om obosit sau bolnav. 2. Cerc de vapori vizibil uneori în jurul soarelui sau al lunii; halo. – Refăcut din *cearcene (pl. lui *cearcen < lat. circinus). Trimis de valeriu, 03.03.2003 …   Dicționar Român

  • didim — DIDÍM, Ă adj. (bot.; despre organe) din doi lobi dispuşi simetric de fiecare parte a liniei mediane. (< fr. didyme, gr. didimos, geamăn) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • frate — FRÁTE, fraţi, s.m. 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiaşi părinţi sau din acelaşi tată ori din aceeaşi mamă; frăţâne. ♢ Frate bun (sau adevărat, drept sau, reg., dulce) =… …   Dicționar Român

  • gemelar — GEMELÁR, Ă, gemelari, e, adj. (med.) Cu gemeni. Sarcină gemelară. – Din fr. gémellaire. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  gemelár adj. m., pl. gemelári; f. sg. gemeláră …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”