- fugitiv
- FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adj. 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din fr. fugitif, lat. fugitivus.Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Fugitiv ≠ îndelung, îndelungatTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeFUGITÍV adj. 1. fugar, trecător, (livr.) fugaci, (înv.) fugător. (O sclipire fugitiv.) 2. rapid, sumar, superficial. (La o cercetare cât de fugitiv ...)Trimis de siveco, 21.11.2008. Sursa: Sinonimefugitív adj. m., pl. fugitívi; f. sg. fugitívă, pl. fugitíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFUGITÍV fugitivă (fugitivi, fugitive) şi adverbial 1) De scurtă durată; fugar. Vizită fugitivă. 2) Care este efectuat în fugă. Privire fugitivă. /<fr. fugitif, lat. fugitivusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFUGITÍV, -Ă adj. 1. Care trece rapid, repede; de scurtă durată; trecător. 2. Sumar; superficial; rapid. [cf. lat. fugitivus, fr. fugitif].Trimis de LauraGellner, 27.06.2006. Sursa: DNFUGITÍV, -Ă adj. 1. de scurtă durată. 2. sumar; superficial; rapid. (< fr. fugitif, lat. fugitivus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.