frământare

frământare
FRĂMÂNTÁRE, frământări, s.f. Acţiunea de a (se) frământa şi rezultatul ei; frământat1, frământ. 1. Umblet, neastâmpăr; p. ext. agitaţie, tulburare (cauzate de mişcări sociale). 2. Nelinişte sufletească, zbucium, chin. – v. frământa.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FRĂMÂNTÁRE s. 1. plămădire, plămădit. (frământare aluatului.) 2. v. agitaţie. 3. v. forfotă. 4. agitaţie, tulburare, vâlvă, zarvă. (Din nimic s-a stârnit o frământare.) 5. v. zbucium. 6. v. zbucium. 7. v. îngrijorare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

frământáre s. f., g.-d. art. frământării; pl. frământări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • zbucium — ZBÚCIUM, (rar) zbuciume, s.n. 1. Stare de nelinişte sufletească; frământare, zbuciumare, neastâmpăr. 2. Mişcare grăbită, agitată şi zgomotoasă; agitaţie, tumult, învălmăşeală. – Din zbuciuma (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 01.03.2008.… …   Dicționar Român

  • agitaţie — AGITÁŢIE, agitaţii, s.f. 1. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de nelinişte excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate). 3. (Şi în sintagma agitaţie politică)… …   Dicționar Român

  • convulsie — CONVÚLSIE, convulsii, s.f. 1. Contracţie bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [var.: convulsiúne s.f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio,… …   Dicționar Român

  • tribulaţie — TRIBULÁŢIE, tribulaţii, s.f. (livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură. – Din fr. tribulation. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  TRIBULÁŢIE s. v. zbucium. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  tribuláţie s. f.… …   Dicționar Român

  • bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… …   Dicționar Român

  • dramă — DRÁMĂ, drame, s.f. 1. Piesă de teatru cu caracter grav, în care se redă imaginea vieţii reale în datele ei contradictorii, în conflicte puternice şi complexe, adesea într un amestec de elemente tragice şi comice. ♢ Dramă lirică (sau muzicală) =… …   Dicționar Român

  • efervescenţă — EFERVESCÉNŢĂ, efervescenţe, s.f. Degajare rapidă şi zgomotoasă a unui gaz într o masă lichidă, datorită unei reacţii chimice sau fizice. ♦ fig. Agitaţie, frământare, fierbere. – Din fr. effervescence. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • farinograf — farinográf s. n. (sil. graf), pl. farinográfe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  FARINOGRÁF farinografe n. Aparat pentru determinarea cantităţii de apă necesară la obţinerea unui anumit aluat şi a rezistenţei acestuia la… …   Dicționar Român

  • frământat — FRĂMÂNTÁT1 s.n. Frământare. – v. frământa. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FRĂMÂNTÁT2, Ă, frământaţi, te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. fig. Cuprins de nelinişte; zbuciumat, agitat. – v. frământa. Trimis de …   Dicționar Român

  • jintuit — JINTUÍT1 s.n. Jintuire. ♦ (concr.) Zer gras stors din caş după frământare; jintuială. – v. Jintui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JINTUÍT2, Ă, jintuiţi, te, adj. (Despre caş) Care este frământat şi stors de zer. – v. jintui. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”