zbucium — ZBÚCIUM, (rar) zbuciume, s.n. 1. Stare de nelinişte sufletească; frământare, zbuciumare, neastâmpăr. 2. Mişcare grăbită, agitată şi zgomotoasă; agitaţie, tumult, învălmăşeală. – Din zbuciuma (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 01.03.2008.… … Dicționar Român
agitaţie — AGITÁŢIE, agitaţii, s.f. 1. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de nelinişte excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate). 3. (Şi în sintagma agitaţie politică)… … Dicționar Român
convulsie — CONVÚLSIE, convulsii, s.f. 1. Contracţie bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [var.: convulsiúne s.f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio,… … Dicționar Român
tribulaţie — TRIBULÁŢIE, tribulaţii, s.f. (livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură. – Din fr. tribulation. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 TRIBULÁŢIE s. v. zbucium. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime tribuláţie s. f.… … Dicționar Român
bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… … Dicționar Român
dramă — DRÁMĂ, drame, s.f. 1. Piesă de teatru cu caracter grav, în care se redă imaginea vieţii reale în datele ei contradictorii, în conflicte puternice şi complexe, adesea într un amestec de elemente tragice şi comice. ♢ Dramă lirică (sau muzicală) =… … Dicționar Român
efervescenţă — EFERVESCÉNŢĂ, efervescenţe, s.f. Degajare rapidă şi zgomotoasă a unui gaz într o masă lichidă, datorită unei reacţii chimice sau fizice. ♦ fig. Agitaţie, frământare, fierbere. – Din fr. effervescence. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
farinograf — farinográf s. n. (sil. graf), pl. farinográfe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FARINOGRÁF farinografe n. Aparat pentru determinarea cantităţii de apă necesară la obţinerea unui anumit aluat şi a rezistenţei acestuia la… … Dicționar Român
frământat — FRĂMÂNTÁT1 s.n. Frământare. – v. frământa. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FRĂMÂNTÁT2, Ă, frământaţi, te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. fig. Cuprins de nelinişte; zbuciumat, agitat. – v. frământa. Trimis de … Dicționar Român
jintuit — JINTUÍT1 s.n. Jintuire. ♦ (concr.) Zer gras stors din caş după frământare; jintuială. – v. Jintui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JINTUÍT2, Ă, jintuiţi, te, adj. (Despre caş) Care este frământat şi stors de zer. – v. jintui. Trimis… … Dicționar Român