Dicționar Român. 2013.
agitaţie — AGITÁŢIE, agitaţii, s.f. 1. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de nelinişte excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate). 3. (Şi în sintagma agitaţie politică)… … Dicționar Român
flutura — FLUTURÁ, flútur, vb. I. 1. intranz. (Despre insecte, păsări etc.) A mişca, a bate din aripi; p. ext. a zbura. 2. intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se mişca, a se legăna în vânt; a fâlfâi. 3. intranz. (reg.; cu determinările din cap… … Dicționar Român
fluturat — FLUTURÁT s.n. (Rar) Fluturare. – v. flutura. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLUTURÁT s. v. fâlfâit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime fluturát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
fâl — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de fâlfâitul aripilor unei păsări. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 fâl/fâl fâl interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FÂL… … Dicționar Român
fâlfâire — FÂLFÂÍRE, fâlfâiri, s.f. Acţiunea de a fâlfâi şi rezultatul ei; zgomot caracteristic zborului unei păsări; fluturare, fâlfâit, fâlfâitură. – v. fâlfâi. Trimis de LauraGellner, 31.10.2008. Sursa: DEX 98 FÂLFÂÍRE s. v. fâlfâit. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
fâlfâit — FÂLFÂÍT s.n. Fâlfâire. – v. fâlfâi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FÂLFÂÍT s. bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâitură, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfârâitură. (fâlfâit de aripi.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
scuturare — SCUTURÁRE, scuturări, s.f. Acţiunea de a (se) scutura şi rezultatul ei; scuturat1. – v. scutura. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCUTURÁRE s. 1. v. cutremurătură. 2. hâţânare, zgâlţâire, zguduire. (scuturare uşii.) 3. v.… … Dicționar Român
scuturat — SCUTURÁT1 s.n. Scuturare. – v. scutura. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCUTURÁT2, Ă, scuturaţi, te, adj. 1. Curăţat de praf, de noroi, de zăpadă etc. 2. Despuiat de frunze, de flori; cu fructele căzute. – v. scutura. Trimis de… … Dicționar Român
sfârâitură — SFÂRÂITÚRĂ, sfârâituri, s.f. Sfârâit. [pr.: râ i ] – Sfârâi + suf. tură. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFÂRÂITÚRĂ s. v. bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
