sfârâitură

SFÂRÂITÚRĂ, sfârâituri, s.f. Sfârâit. [pr.: -râ-i-] – Sfârâi + suf. -tură.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SFÂRÂITÚRĂ s. v. bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



sfârâitúră s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. sfârâitúrii; pl. sfârâitúri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic