- fierbător
- FIERBĂTÓR, (1) fierbători, s.m., (2) fierbătoare, s.n. 1. s.m. Muncitor industrial care execută operaţiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. s.n. (tehn.) Aparat care serveşte la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98fierbătór (persoană) s. m. (sil. fier-), pl. fierbătóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficfierbătór (aparat) s. n. (sil. fier-), pl. fierbătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFIERBĂT//ÓR1 fierbătoroáre n. Aparat pentru fierberea unor lichide. /a fierbe + suf. fierbătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFIERBĂTÓR2 fierbători m. Muncitor specializat în operaţii de fierbere (în procesele industriale). /a fierbe + suf. fierbătorătorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.