ferfeniţă

ferfeniţă: FÉRFENIŢĂ s.f. (pop. şi fam.) Zdreanţă. ♢ loc. vb. A (se) face sau a (se) rupe ferfeniţă = a (se) rupe tare, a (se) distruge; a (se) ferfeniţi. ♦ (Adverbial) În zdrenţe, numai zdrenţe. S-a întors ferfeniţă. [var.: (reg.) férfeliţă s.f.] – cf. ucr. f e r f é l i ć a .

Trimis de LauraGellner, 09.05.2004. Sursa: DEX '98

ferfeníţă s. f., pl. ferfeníţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FÉRFENIŢĂ f. : A (se) face sau a (se) rupe ferfeniţăa (se) rupe în multe bucăţi. /cf. ucr. ferféliqă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

ferfeniţa — FERFENIŢÁ vb. I v. ferfeniţi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
ferfeniţi — FERFENIŢÍ, ferfeniţesc, vb. IV. refl. şi tranz. (pop. şi fam.) A (se) zdrenţui, a (se) sfâşia. [var.: ferfeniţá vb. I] – Din ferfeniţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FERFENIŢÍ vb … Dicționar Român
ferfeniţos — FERFENIŢÓS, OÁSĂ, ferfeniţoşi, oase, adj. (pop. şi fam.) Ferfeniţit2. ♦ (Despre oameni) Care este îmbrăcat cu haine ferfeniţite2, sărăcăcioase; zdrenţăros. – Ferfeniţă + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FERFENIŢÓS adj … Dicționar Român
ferfeli — ferfelí ( lésc, ít), vb. – 1. A murdări. – 2. A sfîşia, a zdrenţui. – var. (numai sensul 2) ferfeniţi. Creaţie expresivă (cf. Iordan, BF, II, 190). Mai puţin probabilă este der. de la terfeli (Lacea, Dacor., IV, 783), care aparţine aceleaşi… … Dicționar Român
ferfeliţă — FÉRFELIŢĂ s.f. v. ferfeniţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
vărzui — VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. tranz. (fam.) A rupe, a zdrenţui, a degrada, a face ferfeniţă o carte, un caiet etc. – varză + suf. ui. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VĂRZUÍ vb. v. agita, colcăi, destrăma, fer feniţi, foi, forfoti,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias