eufemistic

eufemistic
EUFEMÍSTIC, -Ă, eufemistici, -ce, adj. Privitor la eufemism, propriu, caracteristic eufemismului; care constituie un eufemism.[pr.: e-u-] – Din fr. euphemism (după aforism-aforistic). cf. germ. e u p h e m i s t i s c h.
Trimis de laurap, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

eufemístic adj. m. (sil. e-u-), pl. eufemístici; f. sg. eufemístică, pl. eufemístice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EUFEMÍSTI//C eufemisticcă (eufemisticci, eufemisticce) 1) Care ţine de eufemisme; propriu eufemismelor. 2) Care constituie un eufemism. /<germ. euphemistisch
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EUFEMÍSTIC adj. (lingv.) Referitor la eufemism; care constituie un eufemism; eufemic. [cf. germ. euphemistisch].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

EUFEMÍSTIC adj. referitor la eufemism; voalat. (< germ. euphemistisch)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • eumenide — EUMENÍDE s.f. pl. Nume eufemistic dat eriniilor, furiilor. [pr.: e u ] – Din fr. euménides. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  eumeníde s. f. pl. (sil. e u ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  …   Dicționar Român

  • eufemiza — eufemizá vb., ind. prez. 1 sg. eufemizéz, 3 sg. şi pl. eufemizeáză Trimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic  EUFEMIZÁ vb. I. tr. (lingv.) A da (unui cuvânt, unei expresii) un caracter eufemis …   Dicționar Român

  • diaree — DIARÉE s.f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [pr.: di a ] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DIARÉE s. (med.) (pop.) cufureală, lamoste,… …   Dicționar Român

  • drac — DRAC, draci, s.m. 1. Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ, poznaş.… …   Dicționar Român

  • eufemic — eufémic adj. m., pl. eufémici; f. sg. eufémică, pl. eufémice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  EUFÉMIC, Ă adj. Eufemistic. [< fr. euphémique] …   Dicționar Român

  • fecale — FECÁLE s. pl. (fiziol.) excrement, (pop.) căcat, scârnă, scăpău, (reg.) scârnăvie, spurc, spurcat, spurcăciune, (înv.) scremet, (fam.) caca, coco, gâli, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  fecále s. f …   Dicționar Român

  • lup — LUP, lupi, s.m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sură, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul şi urechile ascuţite şi cu coada stufoasă (Canis lupus). ♢ expr. Lup îmbrăcat în piele de …   Dicționar Român

  • menstruaţie — MENSTRUÁŢIE, menstruaţii, s.f. Hemoragie fiziologică din mucoasa uterină, care apare la femeia adultă în mod regulat şi periodic, începând din epocă pubertăţii, cu întreruperi temporare în perioadele de sarcină şi de alăptare, şi până la… …   Dicționar Român

  • mort — MORT, MOÁRTĂ, morţi, moarte, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a… …   Dicționar Român

  • pustiu — PUSTÍU, ÍE, (I) pustiuri, s.n., (II) pustii, adj. I. s.n. 1. Regiune sălbatică, lipsită de vegetaţie şi de populaţie; spec. întindere vastă şi plană de teren lipsită de vegetaţie şi nepopulată, acoperită cu nisip; deşert. ♢ loc. adv. În pustiu =… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”