amaneta

amaneta
AMANETÁ, amanetez, vb. I. tranz. A pune ceva ca amanet. – Din amanet.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A amaneta ≠ a răscumpăra
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

AMANETÁ vb. (pop.) a zălogi, (înv.) a supune. (amaneta un obiect.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

amanetá vb., ind. prez. 1 sg. amanetéz, 3 sg. şi pl. amaneteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A AMANET//Á amanetaéz tranz. 1) (obiecte) A da ca amanet; a zălogi. 2) (obiecte) A lua ca amanet; a zălogi. /Din amanet
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • zălogi — ZĂLOGÍ, zălogesc, vb. IV. tranz. (înv.) 1. A lăsa, a da (sau a opri) ca amanet, gaj sau garanţie un obiect; a amaneta. 2. A reţine, a opri pe cineva ca gaj, ca ostatic. – Din zălog2. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂLOGÍ vb. v.… …   Dicționar Român

  • amanetare — AMANETÁRE, amanetări, s.f. Acţiunea de a amaneta. – v. amaneta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMANETÁRE s. (pop.) zălogire. (amanetare unui bun.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  amanetáre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • amanet — AMANÉT, amanete, s.n. Gaj. ♦ (înv.) Ostatic. – Din tc. emanet, ngr. amanáti. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMANÉT s. gaj, garanţie, (pop.) chezăşie, zălog, (înv. şi reg.) rămas, (înv …   Dicționar Român

  • gaj — GAJ, gajuri, s.n. Garanţie depusă în contul unei datorii sau al executării unei lucrări; bun care se depune drept garanţie; amanet, zălog. ♦ Obiect depus, la unele jocuri de societate, de către cel care a făcut o greşeală şi care se răscumpără… …   Dicționar Român

  • răscumpăra — RĂSCUMPĂRÁ, răscúmpăr, vb. I. tranz. 1. A plăti preţul unui lucru vândut sau amanetat, pentru a l readuce în proprietatea sa. ♦ A cumpăra un obiect de la cineva care îl cumpărase la rândul sau (oferind un suprapreţ). 2. A elibera o persoană din… …   Dicționar Român

  • supune — SUPÚNE, supún, vb. III. tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga. ♦ refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub… …   Dicționar Român

  • amanetan — amánetan prid. <odr. tnī> DEFINICIJA koji ima svojstva amaneta ETIMOLOGIJA vidi amanet …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”