carpaticum — DRÁGOSTE, dragoste, s.f. I. Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor. ♢ loc. adv. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. ♢ … Dicționar Român
dragoste — ≠ ură, urâciune Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DRÁGOSTE s. 1. v. iubire. 2. iubire, (pop.) drag. (Îţi ofer cartea cu toată dragoste.) 3. v. iubit. 4. afecţiune, iubire. (Îl înconjura cu multă dragoste.) 5. (bot.; Sedum… … Dicționar Român
drăgosteală — DRĂGOSTEÁLĂ, drăgosteli, s.f. (pop.) Faptul de a (se) drăgosti; mângâiere, dezmierdare (între două fiinţe de sex opus care se iubesc); relaţii de dragoste. – Drăgosti + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DRĂGOSTEÁLĂ s … Dicționar Român
drăgostire — DRĂGOSTÍRE s.f. (pop.) Faptul de a (se) drăgosti; p. ext. dragoste. – v. drăgosti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DRĂGOSTÍRE s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime drăgostíre s … Dicționar Român
giugiuli — GIUGIULÍ, giugiulesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. (fam.) A (se) dezmierda, a (se) mângâia. [var.: gugiulí vb. IV] – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GIUGIULÍ vb … Dicționar Român
iubi — IUBÍ, iubesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. recipr. A fi îndrăgostit, a simţi o mare afecţiune pentru o persoană de sex opus. ♦ refl. recipr. A avea relaţii sexuale cu o persoană de sex opus. 2. tranz. şi refl. recipr. A ţine extrem de mult la… … Dicționar Român
mângâia — MÂNGÂIÁ, mấngâi, vb. I. 1. tranz. A atinge (pe cineva) uşor (şi repetat) cu palma în semn de dragoste; a dezmierda, a alinta. ♦ (ir.) A lovi, a bate. 2. tranz. şi refl. A căuta să( şi) aline sau a( şi) alina mâhnirea, durerea, suferinţa etc.; a… … Dicționar Român
Eglise Orthodoxe Roumaine — Patriarcat de Roumanie Église orthodoxe de Roumanie (Biserica Ortodoxă Română) Fondateur(s) Saint André Autocéphalie/Autonomie déclarée … Wikipédia en Français
Patrascu cel Bun — Pătraşcu cel Bun Pătraşcu cel Bun (le Bon), est prince de Valachie de 1554 à 1557. Fils de Radu VII Paisie, il se nomme Petru. Il obtient le trône au détriment de Mircea V Ciobanul en mars 1554 mais il meurt dès le 26 décembre 1557. Il avait… … Wikipédia en Français
Patriarcat de Roumanie — Église orthodoxe de Roumanie (Biserica Ortodoxă Română) Fondateur(s) Saint André Autocéphalie/Autonomie déclarée 1864 Autocéphalie/Autonomie reconnue 1885 par le Patriarcat œcuménique … Wikipédia en Français