dominaţie

dominaţie
DOMINÁŢIE, dominaţii, s.f. Faptul de a domina, de a-şi exercita influenţa sau stăpânirea; putere, stăpânire, influenţă exercitată asupra cuiva sau a ceva. – Din fr. domination, lat. dominatio.
Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX '98

DOMINÁŢIE s. 1. v. autoritate. 2. control. 3. domnie, putere, stăpânire. (dominaţie banului.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

domináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. domináţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. domináţiei; pl. domináţii, art. domináţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DOMINÁŢI//E dominaţiei f. 1) v. A DOMINA. 2) Autoritate absolută; stăpânire nemărginită. 3) Influenţă exercitată asupra cuiva sau a ceva. [art. dominaţia, G.-D. dominaţiei. Sil. -ţi-e] /<fr. domination, lat. dominatio
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DOMINÁŢIE s.f. Dominare, stăpânire; autoritate, putere suverană. [gen. -iei, var. dominaţiune s.f. / cf. fr. domination, lat, dominatio].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

DOMINÁŢIE s. f. dominare, stăpânire; autoritate. (< fr. domination, lat. dominatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • domináţie — s. f. (sil. ţi e), art. domináţia (sil. ţi a), g. d. art. domináţiei; pl. domináţii, art. domináţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • hegemonie — HEGEMONÍE s.f. Faptul de a avea rolul de conducere; supremaţie, dominaţie, de obicei a unui stat faţă de alte state. [var.: heghemoníe s.f.] – Din fr. hégémonie. Trimis de paula, 01.02.2006. Sursa: DEX 98  HEGEMONÍE s.f. Faptul de a avea rolul… …   Dicționar Român

  • emancipa — EMANCIPÁ, emancipez, vb. I. 1. refl. şi tranz. A( şi) câştiga sau a face să şi câştige independenţa; a (se) elibera (1). ♦ refl. (Despre copii şi adolescenţi) A şi lua unele libertăţi nepotrivite cu vârsta lui, a avea purtări libertine. 2. tranz …   Dicționar Român

  • putere — PUTÉRE, puteri, s.f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însuşire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acţiona, de a realiza ceva; putinţă. 2. Mare forţă fizică, tărie, puternicie. ♢ loc. adv. Din toate puterile = cu toate forţele, cu …   Dicționar Român

  • control — CONTRÓL, controale, s.n. 1. Analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc. pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire. ♢ Lucrare de control = lucrare scrisă prin care se verifică periodic… …   Dicționar Român

  • domnie — DOMNÍE, domnii, s.f. 1. Autoritatea politică şi juridică a domnului (3); demnitatea de domn. ♦ Timpul cât un domn (3) se află la conducerea ţării. ♦ Regiune sau populaţie stăpânită de un domn (3). 2. Dominaţie, stăpânire, putere. 3. (înv.;… …   Dicționar Român

  • fanariotism — FANARIOTÍSM s.n. (Rar) Dominaţie, stăpânire a domnilor fanarioţi. ♦ fig. Ipocrizie, făţărnicie. [pr.: ri o ] – Fanariot + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fanariotísm s. n. (sil. ri o ) Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • noocraţie — NOOCRAŢÍE s.f. Dominaţie a intelectualităţii; tip de stat condus de intelectuali. [gen. iei. / < fr. noocratie, cf. gr. noos – spirit, kratos – putere]. Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DN  NOOCRAŢÍE s. f. dominaţie a… …   Dicționar Român

  • stăpânire — STĂPÂNÍRE, stăpâniri, s.f. Acţiunea de a (se) stăpâni şi rezultatul ei. 1. Proprietate, posesiune. 2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominaţie. ♢ expr. A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva;… …   Dicționar Român

  • Alexandru Nicolschi — (born Boris Grünberg, his chosen surname was often rendered as Nikolski or Nicolski; Russian: Александр Сергеевич Никольский, Alexandr Sergeyevich Nikolsky ; June 2, 1915 ndash;April 16, 1992) was a Romanian communist activist, Soviet agent and… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”