divinaţie

divinaţie
DIVINÁŢIE, divinaţii, s.f. (livr.) Dar, putere a unor persoane de a desluşi şi lucruri ascunse, neştiute şi mai ales viitorul. [var.: (înv.) devináţie s.f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis.
Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX '98

divináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. divináţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. divináţiei; pl. divináţii, art. divináţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DIVINÁŢI//E divinaţiei f. livr. 1) Putere magică de a ghici viitorul. 2) Prezicere a viitorului prin practici superstiţioase. [art. divinaţia; G.-D. divinaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. divination, lat. divinatio, divinaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DIVINÁŢIE s.f. (Liv.) Pretinsă putere de a prezice viitorul. [gen. -iei, var. devinaţie s.f. / cf. fr. divination, lat. divinatio].
Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN

DIVINÁŢIE s. f. pretinsă putere de a prezice viitorul. (< fr. divination, lat. divinatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • divinatoriu — DIVINATÓRIU, IE, divinatorii, adj. (livr.) Care aparţine divinaţiei, privitor la divinaţie, bazat pe divinaţie. – Din fr. divinatoire. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98  divinatóriu adj. m. [ riu pron. riu], f. divinatórie (sil.… …   Dicționar Român

  • devinaţie — DEVINÁŢIE s.f. v. divinaţie. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DEVINÁŢIE s.f. v. divinaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • catoptromanţie — CATOPTROMANŢÍE s.f. Divinaţie cu ajutorul oglinzilor. (<fr. catoptromancie) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • mant — MÁNT Element secund de compunere savantă cu semnificaţia ghicitor . [< it. mante, cf. gr. mantis – ghicitor]. Trimis de LauraGellner, 25.05.2005. Sursa: DN  MÁNT, MANŢÍE elem. prezicere, divinaţie . (< it. mante, cf. gr. mantis, manteia)… …   Dicționar Român

  • pegomanţie — PEGOMANŢÍE s.f. Pretinsă artă de a ghici prin observarea apelor din fântâni. [gen. iei. / < fr. pégomancie, cf. gr. pege – fântână, manteia – divinaţie]. Trimis de LauraGellner, 13.07.2005. Sursa: DN  PEGOMANŢÍE s. f. pretinsă artă de a ghici …   Dicționar Român

  • piromanţie — PIROMANŢÍE s.f. Încercare de a ghici viitorul prin observarea focului sau a flăcărilor, utilizată în Grecia antică. – Din fr. pyromancie. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98  piromanţíe s. f., art. piromanţía, g. d. piromanţíi, art.… …   Dicționar Român

  • prezis — PREZÍS, Ă, prezişi, se, adj. 1. (Despre evenimente, fapte etc.) A cărui producere sau apariţie este anunţată dinainte. 2. (Despre viitor, destin) Care este cunoscut anticipat prin divinaţie. – v. prezice. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • rabdomanţie — RABDOMANŢÍE s.f. Arta de a ghici viitorul cu ajutorul unei baghete magice. – Din fr. rhabdomancie. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  rabdomanţíe s. f., art. rabdomanţía, g. d. rabdomanţíi, art. rabdomanţíei Trimis de siveco, 10.08.2004 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”