- distrage
- DISTRÁGE, distrág, vb. III. tranz. A abate atenţia cuiva de la un lucru, de la o preocupare, de la o grijă etc.; a distra. [part. distras] – Din fr. distraire (după trage).Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98DISTRÁGE vb. v. abate.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeDISTRÁGE vb. v. amuza, desfăta, dispune, distra, înveseli, petrece, râde, veseli.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedistráge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. distrág; part. distrásTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DISTRÁGE distrág tranz. A abate de la o preocupare sau de la un gând; a sustrage; a distra. /<fr. distraireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDISTRÁGE vb. A abate gândul, atenţia cuiva de la ceva care îl preocupă, îl obsedează etc. [P.i. distrág, perf.s. -trăsei, part. -tras. / < fr. distraire, lat. distrahere, după trage].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNDISTRÁGE vb. tr. a abate gândul, atenţia cuiva de la ceva care îl preocupă, îl obsedează etc. (după fr. distraire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.