carenă — CARÉNĂ, carene, s.f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găseşte sub linia de plutire. 2. Proeminenţă prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale… … Dicționar Român
forabil — FORÁBIL, Ă, forabili, e, adj. (Despre roci) Care poate fi forat (uşor); care poate fi dislocat prin foraj. – Din fr. forable. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 forábil adj. m., pl. forábili; f. sg. forábilă … Dicționar Român
metacentru — METACÉNTRU, metacentre, s.n. Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care pluteşte este intersectată de verticala centrului de carenă, aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziţie înclinată a corpului. – Din fr. métacentre … Dicționar Român
deplasament — DEPLASAMÉNT, deplasamente, s.n. Greutatea volumului de apă dezlocuit de o navă care pluteşte; greutatea totală a unei nave. – Din fr. déplacement. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 deplasamént s. n. (sil. pla ), pl. deplasaménte … Dicționar Român
desprins — DESPRÍNS, Ă, desprinşi, se, adj. 1. Care a fost desfăcut, separat, rupt, dezlipit de altceva. 2. (Despre nasturi, capse) Descheiat. – v. desprinde. Trimis de claudia, 21.04.2009. Sursa: DEX 98 DESPRÍNS adj. 1. v. dezlipit. 2. v. dislocat.… … Dicționar Român
dezarticulat — DEZARTICULÁT, Ă, dezarticulaţi, te, adj. 1. (Despre oase) Ieşit, sărit din articulaţii; dislocat. 2. fig. Incapabil de mişcări coordonate; (despre mişcări) care arată, trădează lipsă de coordonare; dezordonat. 3. (Despre membre sau părţi ale lor) … Dicționar Român
dezlocuit — DEZLOCUÍT, Ă, dezlocuiţi, te, adj. (Despre lichide) Scos de la locul pe care l ocupa, dat la o parte şi înlocuit de un corp solid. – Dez + [în]locuit. Trimis de dante, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DEZLOCUÍT adj. (fiz.) dislocat. (Un lichid… … Dicționar Român
faliat — FALIÁT, Ă adj. (Despre relief) Dislocat de falii, care formează o falie. [cf. fr. faillé]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
luxat — LUXÁT adj. deplasat, dezarticulat, dislocat, scrântit, sucit, (rar) răsucit, (prin vestul Munt.) proclintit. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
proclintit — PROCLINTÍT adj. v. deplasat, dezarticulat, dislocat, luxat, scrântit, sucit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român