dinţare

dinţare
DINŢÁRE, dinţări, s.f. Acţiunea de a dinţa şi rezultatul ei. ♦ (concr.) Totalitatea dinţilor unui obiect. – v. dinţa.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

dinţáre (acţiune) s. f., g.-d. art. dinţării; pl. dinţări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • dinţar — DINŢÁR, dinţáre, s.n. 1. Unealtă cu care se înclină dinţii ferăstrăului de o parte şi de alta a pânzei. 2. Grătar în dreptul scocului morii, care opreşte pătrunderea corpurilor aduse de apă. Trimis de tavi, 03.10.2006. Sursa: DLRLC  DINŢÁR,… …   Dicționar Român

  • pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98  PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum …   Dicționar Român

  • teslimarisire — TESLIMARISÍRE s. v. furnizare, încre dinţare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”