posterior — POSTERIÓR, OÁRĂ, posteriori, oare, adj. 1. Care vine, urmează sau se petrece după cineva sau ceva; ulterior. ♦ (Adverbial) Mai târziu. 2. Care se află sau este aşezat în partea dindărăt, de dinapoi. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al… … Dicționar Român
crupă — CRÚPĂ, crupe, s.f. Partea superioară a corpului unor mamifere, cuprinsă între şale şi baza cozii. Trimis de MihaelaStan, 15.12.2003. Sursa: DLRC CRÚPĂ crupe, s.f. 1. Partea de dinapoi şi de sus a trunchiului unor mamifere, cuprinsă între şale… … Dicționar Român
cabra — CABRÁ, cabrez. vb. I. intranz. 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. A se încorda; a se ridica. 3. (Despre avioane) A se ridica cu partea din faţă pentru a urca mai repede. – Din fr. cabrer. Trimis … Dicționar Român
coadă — COADA HÂRŢULUI s. v. coada şoricelului. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Sinonime COADA IÉPEI s. v. barba ursului, coada calului. Trimis de siveco, 04.04.2008. Sursa: Sinonime COADA MÂŢEI s. v. papanaş. Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa … Dicționar Român
culată — CULÁTĂ, culate, s.f. Partea dinapoi a ţevii unei arme de foc, în care se află locaşul închizătorului. – Din it. culatta. Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 culátă s. f., pl. culáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
dindărăt — DINDĂRẮT adv. Dinapoi. ♦ (Adjectival) Care se află dinapoi, în spate. – De4 + îndărăt. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DINDĂRĂT adj. invar., adv. 1. adj. invar. v. posterior. 2 … Dicționar Român
pesadă — PESÁDĂ s.f. Mişcare a calului când se ridică pe picioarele dinapoi. – Din fr. pesade. Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX 98 pesádă s. f., pl. pesáde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PESÁDĂ f. Mişcare a calului… … Dicționar Român
tren — TREN, trenuri, s.n. 1. Convoi de vagoane de cale ferată legate între ele şi puse în mişcare de o locomotivă. ♢ Tren subteran = metrou. ♢ expr. A scăpa (sau a pierde) trenul = a scăpa o ocazie favorabilă. 2. Convoi de vehicule formând o unitate de … Dicționar Român
călcâi — CĂLCẤI, călcâie, s.n. 1. Partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal şi calcaneu; talus; p. ext. parte a ciorapului sau a încălţămintei care acoperă această porţiune a piciorului. ♢ expr. A se afla (sau a fi, a trăi etc.)… … Dicționar Român
pinten — PÍNTEN, pinteni, s.m. 1. Obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu o rotiţă dinţată, cu un vârf etc., pe care călăreţii îl prind la călcâiul cizmelor şi care le serveşte pentru a îmboldi calul la mers; p. ext. lovitură dată calului cu… … Dicționar Român
