- deţinea
- DEŢINEÁ vb. II. v. deţine.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.
deţinea
Look at other dictionaries:
referendar — REFERENDÁR, referendari, s.m. 1. Demnitar la curtea franceză însărcinat cu prezentarea şi urmărirea cererilor referitoare la titlurile de nobleţe, la dispensele de vârstă etc. ♦ Mare referendar = membru al senatului în Imperiul Francez, care… … Dicționar Român
ban — BAN1, bani, s.m. 1. Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2.… … Dicționar Român
boier — BOIÉR, boieri, s.m. 1. Mare stăpân de pământ (care deţinea, uneori, şi o funcţie înaltă în stat); persoană din aristocraţia feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenţii de aristocrat. 2. (înv.) Titlu de… … Dicționar Român
chelar — CHELÁR, chelari, s.m. Persoană care deţinea cheile cămării sau pivniţei şi care administra proviziile unei gospodării boiereşti. – Din sl. kelarŭ. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHELÁR s. pivnicer. Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
chestor — CHÉSTOR, chestori, s.m. (În trecut) Şeful unei chesturi. – Din lat. quaestor, fr. questeur. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 chéstor s. m., pl. chéstori Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CHÉSTOR … Dicționar Român
stolnicie — STOLNICÍE s.f. Slujba, funcţia stolnicului (1), calitatea de stolnic; perioadă în care cineva deţinea această slujbă. – Stolnic + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 stolnicíe s. f., art. stolnicía, g. d. art. stolnicíei; … Dicționar Român
supleant — SUPLEÁNT, Ă, supleanţi, te, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Suplinitor. ♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură şi care avea anumite atribuţii secundare sau intra în compunerea completelor de… … Dicționar Român
tritagonist — TRITAGONÍST, Ă adj., s.m. şi f. (Liv.) (Actor) care deţinea rolul al treilea în teatrul antic grecesc. [cf. it. tritagonista, gr. tritagonistes]. Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DN TRITAGONÍST, Ă s. m. f … Dicționar Român
vidam — VIDÁM s.m. (ist.) Nobil laic comandant al trupelor unui episcop. ♦ Nobil care deţinea o feudă într un domeniu episcopal. [< fr. vidame]. Trimis de LauraGellner, 29.08.2004. Sursa: DN VIDÁM s. m. (în evul mediu) nobil laic, comandant al… … Dicționar Român
şpan — ŞPAN1, şpani, s.m. 1. (În orânduirea feudală din Transilvania) Titlu dat nobilului care avea funcţia corespunzătoare vicontelui sau contelui din Apus; nobil care deţinea acest titlu; stăpânitor sau (mai târziu) şef administrativ al unui ţinut. 2 … Dicționar Român
