supleant

supleant
SUPLEÁNT, -Ă, supleanţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Suplinitor. ♦ (În vechea organizare judecătorească) Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură şi care avea anumite atribuţii secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanţă mai mică. 2. adj. (Ieşit din uz; în sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit într-un comitet, într-o comisie, într-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea înlocui pe titular şi care avea drept de vot consultativ. [pr.: -ple-ant] – Din fr. suppléant.
Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SUPLEÁNT s. v. locţiitor, substitut.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SUPLEÁNT s., adj. v. înlocuitor, suplinitor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

supleánt s. m. (sil. -ple-), pl. supleánţi
Trimis de siveco, 04.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

SUPLEÁN//T supleanttă (supleantţi, supleantte) m. şi f. 1) înv. Judecător de rang inferior (cu atribuţii de mică importanţă). 2) Persoană care suplineşte temporar pe cineva într-o funcţie. ♢ Membru supleant membru ales (sau numit) într-un organ de stat, într-un comitet, care poate înlocui pe titular, având drept de vot consultativ. [Sil. -ple-ant] /<fr. suppléant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SUPLEÁNT, -Ă s.m. şi f. (În trecut) Judecător care deţinea prima treaptă ierarhică în magistratură. ♦ Suplinitor. // adj. Membru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuţiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ. [pron. -ple-ant. / < fr. suppléant].
Trimis de LauraGellner, 22.05.2007. Sursa: DN

SUPLEÁNT, -Ă I. s. m. f., adj. suplinitor. II. adj. mémbru supleant = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuţiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ (azi neuzitat). III. s. m. (în trecut) judecător care deţinea prima treaptă ierarhică în magistratură. (< fr. suplléant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • supleánt — s. m. (sil. ple ), pl. supleánţi …   Romanian orthography

  • Cuiry-les-Iviers — Cuiry lès Iviers Cuiry lès Iviers Administration Pays France Région Picardie Département Aisne Arrondissement Laon Canton Rozoy sur …   Wikipédia en Français

  • suplinitor — SUPLINITÓR, OÁRE, suplinitori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. (Adesea substantivat) Care suplineşte (1) într o funcţie, într o muncă. 2. s.m. şi f. Cadru didactic care nu e titularizat. – Suplini + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • locţiitor — LOCŢIITÓR, OÁRE, locţiitori, oare, s.m. şi f. Persoană care ţine locul alteia într o funcţie şi îndeplineşte o parte din îndatoririle acesteia. [pr.: ţi i ] – Loc + ţiitor (după fr. lieutenant). Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • supleanţă — supleánţă s. f., pl. supleánţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  supleánţă, supleánţe, s.f. (înv.) funcţia de supleant (v.). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR  SUPLEÁNŢĂ s. f. înl …   Dicționar Român

  • suplini — SUPLINÍ, suplinesc, vb. IV. tranz. 1. A înlocui pe cineva (temporar) în funcţii sau în obligaţii, a ţine locul. ♦ A ţine loc de ceva. 2. A adăuga ceva ce lipseşte; a împlini, a completa o lipsă. – Din it. supplire (după plin). Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”