- supleantă
- supleántă s. f. (sil. -ple-an-), pl. supleánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
supleanţă — supleánţă s. f., pl. supleánţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic supleánţă, supleánţe, s.f. (înv.) funcţia de supleant (v.). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR SUPLEÁNŢĂ s. f. înl … Dicționar Român
supleántã — s. f. (sil. ple an ), pl. supleánte … Romanian orthography
suplini — SUPLINÍ, suplinesc, vb. IV. tranz. 1. A înlocui pe cineva (temporar) în funcţii sau în obligaţii, a ţine locul. ♦ A ţine loc de ceva. 2. A adăuga ceva ce lipseşte; a împlini, a completa o lipsă. – Din it. supplire (după plin). Trimis de claudia,… … Dicționar Român