dezrãdãciná — vb., ind. prez. 1 sg. dezrãdãcinéz, 3 sg. şi pl. dezrãdãcineázã … Romanian orthography
eradica — ERADICÁ, eradíc, vb. I. tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desfiinţa. – Din lat., it. eradicare. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi … Dicționar Român
dezrădăcinat — DEZRĂDĂCINÁT, Ă, dezrădăcinaţi, te, adj. 1. (Despre plante) Care a fost scos din pământ cu rădăcină cu tot. 2. p. anal. (Despre oameni) Care şi a părăsit locul de naştere şi se simte străin în noul loc; care nu se poate adapta (la noile condiţii… … Dicționar Român
dezrădăcinare — DEZRĂDĂCINÁRE, dezrădăcinări, s.f. Acţiunea de a dezrădăcina. – v. dezrădăcina. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DEZRĂDĂCINÁRE s. (livr.) eradicare. (dezrădăcinare unui copac.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
depeiza — depeizá vb. (sil. pe i ), ind. prez. 3 sg. depeizeáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DEPEIZÁ vb. I. tr., refl. (Franţuzism) A lua, a smulge de la locul de baştină, a dezrădăcina. ♦ (fig.) A (se) dezorienta; a (se)… … Dicționar Român
deretica — DERETICÁ, derétic, vb. I. intranz. A face ordine şi curăţenie prin casă. ♦ tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – lat. de radicare. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DERETICÁ vb. a… … Dicționar Român
extirpa — EXTIRPÁ, extírp, vb. I. tranz. 1. A scoate, a înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porţiune dintr un organ (bolnav); a exciza. 2. fig. A distruge complet; a nimici, a stârpi. [prez. ind. şi: extirpez] – Din fr. extirper, lat. exstirpare.… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
scorni — SCORNÍ, scornesc, vb. IV. 1. tranz. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. tranz. A lansa (cu rea credinţă) o minciună, un zvon (pentru a înşela); a urzi, a ticlui. 3. refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanşa, a se stârni, a se… … Dicționar Român
