deznădăjduire

deznădăjduire
DEZNĂDĂJDUÍRE s.f. Faptul de a deznădăjdui; p. ext. deznădejde. ♢ loc. vb. (înv.) A aduce (pe cineva) la (sau în) deznădăjduire = a deznădăjdui; a exaspera. – v. deznădăjdui.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Deznădăjduire ≠ nădăjduire
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEZNĂDĂJDUÍRE s. v. desperare, deznădejde.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

deznădăjduíre s. f., g.-d. art. deznădăjduírii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • deznădejde — DEZNĂDÉJDE, (rar) deznădejdi, s.f. Stare sufletească extrem de apăsătoare specifică omului care nu mai are nici o nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situaţii); desperare. – Dez + nădejde. Trimis de dante, 22.10.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • nădăjduire — NĂDĂJDUÍRE, nădăjduiri, s.f. (Rar) Speranţă, nădejde (1). – v. nădăjdui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Nădăjduire ≠ deznădăjduire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NĂDĂJDUÍRE s. v. credinţă, nădejde, spe ranţă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”