destituí — vb.( sil. tu i), ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. destítui, 3 sg. şi pl. destítuie, imperf. 3 sg. destituiá … Romanian orthography
demite — DEMÍTE, demít, vb. III. tranz. A scoate pe cineva dintr o demnitate, dintr o funcţie etc.; a destitui, a concedia. – Din fr. démettre, lat. demittere. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DEMÍTE vb. v. destitui. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
destituire — DESTITUÍRE, destituiri, s.f. Acţiunea de a destitui şi rezultatul ei; scoatere din funcţie. – v. destitui. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Destituire ≠ angajare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DESTITUÍRE s.… … Dicționar Român
mazili — MAZILÍ, mazilesc, vb. IV. tranz. A scoate din domnie sau din slujbă un domn, un boier etc.; (astăzi fam.) a destitui dintr o funcţie pe cineva. ♦ fig. (rar) A alunga, a îndepărta. – Din mazil. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MAZILÍ … Dicționar Român
revoca — REVOCÁ, revóc, vb. I. tranz. 1. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziţie. 2. A scoate dintr o funcţie publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea funcţie printr un act de guvernământ. – Din fr … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
debarca — DEBARCÁ, debárc, vb. I. 1. intranz. şi tranz. A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; p. ext. a coborî din tren sau din alt vehicul. ♦ intranz. A ataca ţărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumeţ) A descinde (într o… … Dicționar Român
degrada — DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. tranz. A înjosi. 2. tranz. (mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. refl. A ajunge într o stare de decădere. 4. refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se… … Dicționar Român
îndepărta — ÎNDEPĂRTÁ, îndepărtez, vb. I. 1. tranz. A face să fie sau a ţine departe; a înlătura. ♦ A scoate pe cineva din funcţie; a concedia. 2. refl. A pleca din apropierea cuiva sau a ceva; a merge în altă parte. ♦ A se abate, a devia. – În + depărta.… … Dicționar Român
CRYPTAE — I. CRYPTAE plurimae in Orbre celebres. E vivo alabastro excisae ac variis concamerationibus, velut ingentibus aulis, distinctae, in Aegypto Mumiarum seu medicatorum corporum receptacula sunt. Earum nobilissimam iuxta Memphim hodiernam seu Cairo,… … Hofmann J. Lexicon universale
