compensa — COMPENSÁ, compensez, vb. I. 1. tranz. A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. ♦ A îndrepta un rău printr un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a… … Dicționar Român
despăgubire — DESPĂGUBÍRE, despăgubiri, s.f. Acţiunea de a (se) despăgubi şi rezultatul ei; compensare a unei pagube. ♦ (concr.) Sumă ce urmează a fi plătită unei persoane pentru repararea prejudiciului ce i a fost cauzat printr o infracţiune; desdăunare,… … Dicționar Român
indemniza — INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 indemnizá vb., ind. prez. 1 sg. indemnizéz, 3 sg. şi … Dicționar Român
răsplăti — RĂSPLĂTÍ, răsplătesc, vb. IV. tranz. 1. A da cuiva o recompensă, o plată (materială sau morală) pentru ceea ce a făcut; a recompensa. ♦ A despăgubi. 2. (Rar) A plăti pentru altul, a ispăşi. – Din bg. răzplatja, scr. rasplatiti. Trimis de dante,… … Dicționar Român
confisca — CONFISCÁ, confisc, vb. I. tranz. A lua de la cineva un bun, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau în urma dispoziţiei unei autorităţi. – Din fr. confisquer, lat. confiscare. Trimis de Joseph, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
cumpăra — CUMPĂRÁ, cúmpăr, vb. I. tranz. 1. A intra în posesiunea unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani. ♢ expr. Cum am cumpărat o, aşa o vând = cum mi s a povestit mie, aşa povestesc şi eu altora. 2. fig. A câştiga de partea sa pe cineva,… … Dicționar Român
daună — DÁUNĂ, daune, s.f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ♢ loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [pr.: da u ] – Din lat. damnum. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
des — DES1 (Înaintea vocalelor şi consoanelor sonore, în forma dez ) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. [var.: dez , dis ] – lat. dis , fr. des . Trimis de gudovan, 28.04 … Dicționar Român
desdăuna — DESDĂUNÁ, desdăunez, vb. I. tranz. A despăgubi. [pr.: dă u ] – Des1 + dăuna. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
despăgubit — DESPĂGUBÍT, Ă, despăgubiţi, te, adj. Care a primit despăgubire; dezdăunat. – v. despăgubi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 despăgubít adj. m., pl. despăgubíţi; f. sg. despăgubítă, pl … Dicționar Român
