descreierat

descreierat
DESCREIERÁT, -Ă, descreieraţi, -te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor; adesea substantivat) Lipsit de raţiune, fără minte; smintit, nebun, nesăbuit. – Des1- + creier + suf. -at (după fr. écervelé).
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DESCREIERÁT adj., s. 1. adj. v. smintit. 2. adj., s. v. nebun.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descreierát adj. m., pl. descreieráţi; f. sg. descreierátă, pl. descreieráte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCREIERÁ//T descreierattă (descreieratţi, descreieratte) şi substantival (despre oameni) Care şi-a pierdut facultatea de a judeca normal; ieşit din minţi; smintit; scrântit; ţicnit. [Sil. -cre-ie-] /des- + creier + suf. descreieratat
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • apucat — APUCÁT2, Ă, apucaţi, te, adj. (În superstiţii; adesea substantivat) (Om) chinuit de diavol; p. ext. (persoană) care se enervează repede, care se manifestă cu violenţă. ♦ (pop.; despre copii) Bolnav de colici. – v. apuca. Trimis de RACAI,… …   Dicționar Român

  • bolând — BOLẤND, Ă, bolânzi, de, adj. (reg.) Nebun, smintit, nerod, prost. [var.: bolúnd, ă adj.] – Din magh. bolond. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOLÂND adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit …   Dicționar Român

  • candriu — CANDRÍU, ÍE, candrii, adj. (fam.; adesea substantivat). 1. Ţicnit, smintit, într o ureche. 2. Ameţit de băutură; beat. – Din ţig. kand ureche . Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CANDRÍU adj. v. ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat …   Dicționar Român

  • dezmetic — DEZMÉTIC, Ă, dezmetici, ce, adj. (Rar; adesea substantivat) Bezmetic. – cf. b e z m e t i c. Trimis de dante, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DEZMÉTIC adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.… …   Dicționar Român

  • deşucheat — DEŞUCHEÁT, Ă, deşucheaţi, te, adj. (pop. şi fam.; despre oameni, despre sentimentele şi acţiunile lor; adesea substantivat) 1. Nebun, smintit. 2. Dezmăţat, destrăbălat, imoral. – Des1 + şucheat (reg. smintit < magh.). Trimis de IoanSoleriu, 16 …   Dicționar Român

  • furat — FURÁT1 s.n. Faptul de a fura. – v. fura. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FURÁT2, Ă, furaţi, te, adj. 1. Prădat (de bunuri de preţ). 2. (Rar; în expr.) Furat de minţi = descreierat, zăpăcit; nebun. – v. fura. Trimis de… …   Dicționar Român

  • nebun — NEBÚN, Ă, nebuni, e, adj., subst. I. 1. adj., s.m. şi f. (Om) care suferă de o boală mintală; alienat, dement. ♢ expr. A fi (sau a umbla) nebun după cineva (sau după ceva) = a fi foarte îndrăgostit de cineva; a i plăcea foarte mult cineva sau… …   Dicționar Român

  • nerod — NERÓD, OÁDĂ, nerozi, oáde, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acţionează fără să judece; (om) prost, netot, neghiob, nătărău. 2. adj. Care aparţine nerodului (1), care… …   Dicționar Român

  • prilestit — PRILESTÍT adj. v. ademenit, aiurea, aiurit, amăgit, bezmetic, chircit, degenerat, descreierat, închircit, înşelat, momit, nebun, nedezvoltat, păcălit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prostit, sedus, sfrijit, smintit, trişat, ţicnit,… …   Dicționar Român

  • primit — PRIMÍT adj. 1. v. recepţionat. 2. v. admis. Trimis de siveco, 01.04.2008. Sursa: Sinonime  PRIMÍT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit. Trimis de siveco, 14.10.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”