dezmetic

dezmetic: DEZMÉTIC, -Ă, dezmetici, -ce, adj. (Rar; adesea substantivat) Bezmetic. – cf. b e z m e t i c.

Trimis de dante, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

DEZMÉTIC adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dezmétic adj. m., pl. dezmétici; f. sg. dezmétică, pl. dezmétice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужна курсовая?

bezmetic — BEZMÉTIC, Ă, bezmetici, ce, adj. (Adesea adverbial) Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit, năuc, bezmeticit, dezmeticit. [var.: bezmétec, ă adj.] – Din ucr. bezmatok [stup] fără matcă . Trimis de paula, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 BEZMÉTIC adj … Dicționar Român
dezmetici — DEZMETICÍ, dezmeticesc, vb. IV. refl. şi tranz. (Adesea fig.) A şi reveni sau a face să şi revină dintr o stare de ameţeală, de spaimă etc., a (se) dezmeţi. [var.: dezmetecí vb. IV.] – Probabil lat. *dismatticire (< mattus beat ). Trimis de… … Dicționar Român
smintit — SMINTÍT, Ă, smintiţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care şi a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca şi cum şi ar fi pierdut o; ieşit din minţi; nebun. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor ) Care denotă lipsă de judecată, nechibzuinţă,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias