coase — COÁSE, cos, vb. III. tranz. 1. A fixa, a prinde între ele părţile unei haine sau un petic, un nasture etc. la o haină, trecând prin ele un fir de aţă cu ajutorul unui ac. ♢ expr. A coase petic de petic = a fi zgârcit. 2. A broda. 3. (med.) A… … Dicționar Român
descoasere — DESCOÁSERE, descoaseri, s.f. Acţiunea de a (se) descoase şi rezultatul ei. – v. descoase. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 descoásere s. f., g. d. art. descoáserii; pl. descoáseri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
ispiti — ISPITÍ, ispitesc, vb. IV. tranz. 1. A atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi. ♦ refl. (înv.) A se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a greşi. 2. (înv.) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva. 3. (înv … Dicționar Român
descusut — DESCUSÚT, Ă, descusuţi, te, adj. (Despre o cusătură; p. ext. despre un lucru cusut) Cu aţa ruptă, destrămat în locul unde a fost cusut; a cărui cusătură este desfăcută. – v. descoase. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Descusut ≠ cusut… … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
iscodit — ISCODÍ, iscodesc, vb. IV. tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva cu de amănuntul (şi în ascuns) pentru a afla un secret, adevărul etc.; a spiona. ♢ refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa,… … Dicționar Român
limbă — LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură şi care este pricipalul organ de percepere a gustului; serveşte la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, iar pentru om este şi organul principal de vorbire. II. 1. Principalul mijloc … Dicționar Român
răşchia — RĂŞCHIÁ, răşchiez, vb. I. tranz. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe răşchitor. [pr.: chi a] – lat. *rasclare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂŞCHIÁ vb. v. râcâi, scormoni, scurma. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
strica — STRICÁ, stric, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ♢ expr. (refl.) A se strica căruţa în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când eşti încă departe de … Dicționar Român
suci — SUCÍ, sucesc, vb. IV. 1. tranz. A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a i da o rezistenţă mai mare sau pentru a confecţiona anumite obiecte. ♦ tranz. şi refl. A (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A da unui obiect o mişcare de… … Dicționar Român
