Dicționar Român. 2013.
deretica — DERETICÁ, derétic, vb. I. intranz. A face ordine şi curăţenie prin casă. ♦ tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – lat. de radicare. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DERETICÁ vb. a… … Dicționar Român
dereticare — DERETICÁRE, dereticări, s.f. Acţiunea de a deretica şi rezultatul ei. – v. deretica. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DERETICÁRE s. 1. dereticat, scuturare, scuturat. (dereticare camerei.) 2. curăţenie, scuturătură, (prin Transilv.)… … Dicționar Român
negrijit — negrijít, negrijítă, adj. (înv. şi reg.) 1. care este neglijat. 2. care nu este rânduit, curăţat, dereticat. 3. care nu a fost împărtăşit, cuminecat. 4. care nu este dotat, pregătit de luptă. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
scuturat — SCUTURÁT1 s.n. Scuturare. – v. scutura. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCUTURÁT2, Ă, scuturaţi, te, adj. 1. Curăţat de praf, de noroi, de zăpadă etc. 2. Despuiat de frunze, de flori; cu fructele căzute. – v. scutura. Trimis de… … Dicționar Român
scutureală — scutureálă, scuturéli, s.f. (reg.) 1. (în sintagmă) scutureală de nori = ploaie de vară uşoară şi de scurtă durată; scuturătură. 2. ştergere a prafului de pe obiectele din casă; curăţenie, dereticare, dereticat, scuturare, scuturat. 3. scuturare… … Dicționar Român
